Directorul Direcţiei de Asistenţă Socială Constanţa, despre locuinţele pe care le vor pune la dispoziţia victimelor violenţei domestice (document)

60 de victime ale violenţei domestice cer ajutor în municipiul Constanţa într-un an. Statistica aceasta este una provizorie, de ea ţinând cont cei de la Direcţia de Asistenţă Socială Constanţa pentru a închiria trei locuinţe ca adăpost destinat victimelor. Proiectul va intra pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Local Municipal, urmând ca direcţia să identifice locaţiile pentru a le închiria. Sumele vor fi acoperite de municipalitate.
 
De la începutul anului 2019, 8 persoane au făcut plângere şi au ajuns în atenţia SPAS Constanţa. Aceste 8 victime au fost agresate de către un membru al familiei, atenţie, nu neapărat soţ. Există un caz în care o femeie octogenară a fost bătută de fiul ei de 60 de ani.
Directorul SPAS Constanţa, Emil Mereuţă, a detaliat, pentru cotidianul ZIUA de Constanţa, acest proiect.
 
„Există acel ordin 147 pe 2018 din partea MAI. În cazurile astea, 90% din atribuţii le are poliţia. În urma unui astfel de incident, poliţia se duce. În urma unui chestionar, dacă se atinge un număr de puncte, ei emit un ordin de restricţie temporar, în termen de 5 zile. Agresorul trebuie separat de familie. Noi trebuie să ne ocupăm de ei. De la începutul anului până acum, au fost ceva cazuri. Sunt 8 sau 9 cazuri, până acum. Probabil şi mediatizarea fenomenului şi a procedurii noi a dus la creşterea cererilor. Înainte nu erau reportate cu prioritate, cred.
 
Noi am introdus pe ordinea de zi a şedinţei CLM un proiect de hotărâre prin care cerem CL să ne încuviinţeze să închiriem trei locuinţe. Nu au fost închiriate pentru că procedura este destul de anevoioasă. După ce ni se încuviinţează acest drept să închiriem trei locaţii, abia apoi ne apucăm să căutăm. Nu avem voie să lucrăm cu agenţii imobiliare. Este aceeaşi procedură ca la un club de pensionari. Dăm anunţ, vedem ofertele, evaluăm o comisie şi apoi negocierea finală”, a spus Emil Mereuţă.
 
Astfel, trei locuinţe, fie ele garsoniere sau apartamente, în funcţie de ce oferte vor primi şi cum vor cădea de acord părţile, vor fi puse la dispoziţie persoanelor care trebuie relocate temporar din casa agresorului. Mai mult, acele adrese vor fi secrete, pentru a nu pune în pericol viaţa victimelor.
 
„Am făcut o adresă la poliţie prin care ni s-a spus că anul trecut şi acum 2 ani au fost undeva la 60-70 de reclamaţii. Însă înainte nu era acest cadru legislativ. Acum, dacă există acest ordin de protecţie temporară, cred că o să se tripleze numărul. Noi ne-am dimensionat nevoia la trei locuinţe. Dacă trebuie să fie mai multe, mai luăm una sau poate renunţăm la una. Maximum 5 zile poate sta o persoană”, a adăugat directorul SPAS.
 
În cursul zilei de luni, directorul SPAS a punctat că va mai urma o şedinţă cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copiilor să vadă ce soluţii vor fi găsite pentru protecţia familiilor cu copii. Mai mult, echipa mobilă care se deplasează la caz va fi formată şi din poliţist local, preot sau alte persoane din cadrul instituţiilor abilitate.
 

Despre chestionar

 

De la 28 decembrie 2018, poliţiştii care intervin la  cazuri de violenţă domestică pot emite, după analizarea situaţiei pe baza unui formular de evaluare a riscului, un ordin de protecţie provizoriu, valabil cinci zile, astfel încât victima nu va mai fi nevoită să aştepte unul încuviinţat de judecător.
 
În vederea asigurării eficienţei, operativităţii şi permanenţei în ceea ce priveşte intervenţia de urgenţă în cazurile de violenţă domestică, consiliile locale/judeţene au responsabilitatea de a organiza, coordona şi sprijini activitatea echipei mobile formată din inspectori SPAS sau DGASPC, din perspectiva alocării tuturor resurselor umane, materiale şi financiare necesare intervenţiei de urgenţă.
 
În acest sens, prin hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, componenţa echipei mobile poate fi extinsă prin includerea unor reprezentanţi ai: poliţiei locale, serviciului public de asistenţă medicală comunitară, orice alţi specialişti din cadrul aparatului propriu, reprezentanţi ai diferiţilor furnizori privaţi de servicii sociale, voluntari etc. La momentul stabilirii componenţei echipei mobile, se va desemna prin aceeaşi hotărâre un coordonator din cadrul serviciului public de asistenţă socială.
Intervenţia de urgenţă a echipei mobile se realizează din perspectiva acordării serviciilor sociale în situaţiile de violenţă domestică, iar activitatea echipei este coordonată de către reprezentantul serviciului public de asistenţă socială desemnat prin hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean.
 

Atribuţiile echipei mobile în cazurile de violenţă domestică

 
Echipa mobilă are următoarele atribuţii: verifică semnalările de violenţă domestică efectuate prin intermediul liniilor telefonice ale instituţiilor publice abilitate, inclusiv al liniilor telefonice de urgenţă, altele decât numărul unic de urgenţă la nivel naţional (SNUAU) - 112; realizează evaluarea iniţială a gradului de risc din perspectiva acordării serviciilor sociale, pe baza Fişei de evaluare a gradului de risc; acordă informare şi consiliere victimelor violenţei domestice; sprijină victimele violenţei domestice, prin orientarea acestora către serviciile sociale existente pe raza localităţii/judeţului, adecvate nevoilor acestora; informează, consiliază şi orientează victima în ceea ce priveşte măsurile de protecţie de care aceasta poate beneficia din partea instituţiilor competente: ordin de protecţie provizoriu, ordin de protecţie, formularea unei plângeri penale, eliberarea unui certificat medico-legal etc.; asigură măsurile de protecţie socială necesare pentru victime, minori, persoane cu dizabilităţi sau persoane cu nevoi speciale, vizate de ordinul de protecţie provizoriu sau ordinul de protecţie şi păstrează confidenţialitatea asupra identităţii acestora; colaborează cu serviciile de asistenţă medicală comunitară în situaţia în care identifică probleme medicale privind victimele şi/sau copiii lor; realizează demersurile necesare pentru depăşirea riscului imediat, după caz, acestea putând consta în transport la unitatea sanitară cea mai apropiată în situaţiile în care victima necesită îngrijiri medicale de urgenţă sau, după caz, sesizarea numărului unic pentru apeluri de urgenţă 112; sesizarea organelor de urmărire penală, sesizarea organelor de poliţie pentru emiterea unui ordin de protecţie provizoriu, sesizarea instanţelor judecătoreşti în vederea emiterii ordinului de protecţie; orientarea către SPAS sau, după caz, către furnizorii privaţi de servicii sociale, acreditaţi în condiţiile legii, în vederea găzduirii în centre rezidenţiale adecvate nevoilor şi aplicării managementului de caz pentru victime şi, după caz, pentru agresori; intervine în cazurile de violenţă domestică, la solicitarea organelor de poliţie, atunci când prin ordinul de protecţie provizoriu s-a dispus măsura evacuării temporare a agresorului din domiciliu, iar acesta din urmă a solicitat, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidenţial.
 

În urma evaluării gradului de risc pentru victimele violenţei domestice, reprezentanţii SPAS organizate la nivel de municipiu, oraş, comună referă cazurile către compartimentul de violenţă domestică din cadrul SPAS organizat la nivel de judeţ sau, după caz, către furnizorii privaţi de servicii sociale, în vederea luării în evidenţă şi a realizării managementului de caz. Pentru verificarea semnalărilor privind situaţiile de violenţa domestică, reprezentanţii SPAS au drept de acces în sediile sau punctele de lucru ale persoanelor juridice, precum şi la domiciliul persoanelor fizice. Verificarea semnalărilor privind violenţa domestică se realizează cu sprijinul poliţiei locale sau, după caz, a organelor de poliţie de pe raza teritorială în care s-a semnalat situaţia de violenţă domestică.

Ce întrebări sunt puse în fişa de evaluare

Cele mai importante întrebări regăsite în fişa de evaluare, care încadrează o situaţie de violenţă domestică ce are nivel de risc crescut sunt: „În actele de violenţă agresorul a folosit arme sau ameninţarea cu arme?”, „Victima a fost ameninţată cu moartea? „Au existat forme de şantaj sau constrângeri?”, „Victimei îi este frică pentru propria persoană şi pentru alţii? De ce anume se teme?”, „Agresorul a manifestat comportament violent generalizat faţă de terţi (în afara familiei)?”, „Agresorul prezintă probleme legate de consumul de alcool, droguri, medicamente, jocuri de noroc sau video?”. 25 de întrebări sunt la baza acestui chestionar ce va fi completat în urma verificărilor de către inspectorii SPAS sau DGASPC. Pentru nivelul de risc crescut, SPAS/DGASPC va asigura în mod obligatoriu informarea şi orientarea victimei în ceea ce priveşte serviciile sociale existente pe raza localităţii/judeţului adecvate nevoilor acesteia în vederea furnizării serviciilor necesare pentru protecţia acesteia. Pentru nivelul de risc mediu, SPAS/DGASPC va asigura în mod obligatoriu informarea şi orientarea victimei în ceea ce priveşte măsurile de protecţie de care aceasta poate beneficia din partea instituţiilor competente: ordin de protecţie provizoriu, ordin de protecţie, formularea unei plângeri prealabile, eliberarea unui certificat medico-legal, consiliere juridică în vederea separării de agresor. Pentru nivelul de risc scăzut, SPAS/DGASPC va asigura în mod obligatoriu informarea victimei cu privire la drepturile şi măsurile de care poate beneficia potrivit legii nr. 217/2003 în special în ceea ce priveşte serviciile sociale de informare şi consiliere a victimei în vederea prevenirii şi combaterii violenţei domestice.
 
În secţiunea „Documente” puteţi vizualiza proiectul aflat pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate ale Consiliului Local Municipal Constanţa.
 
Citeşte şi:
 
Un nou pas pentru combaterea violenţei domestice. Fişa de evaluare, esenţială pentru determinarea gravităţii (document)
 
Metodă eficientă de combatere a violenței în familie Ordinul de protecție provizoriu, emis de polițiști