E sâmbăta lui Sân’ Toader, sfântul colivelor
E sâmbăta lui Sân’ Toader, sfântul colivelor
04 Mar, 2017 00:00
ZIUA de Constanta
10304
Marime text
Prima săptămână din Postul Paștelui se apropie de final, iar prima sâmbătă din intervalul 27 februarie - 15 aprilie îi este dedicată Sfântului Teodor sau Toader, „părintele“ colivei.
Se spune că atunci când împăratul Iulian Apostatul (361-363) a pus să se stropească produsele din piețele Constantinopolului cu sângele animalelor sacrificate în numele idolilor, pentru a întina prima săptămână din Postul Mare, Sfântul Teodor, trecut la cele veșnice cu 50 de ani în urmă, s-a arătat în vis arhiepiscopului Eudoxie. Și, spunându-i, de planul împăratului, l-a sfătuit să fiarbă grâu fiert și să-l împartă ca hrană creștinilor, ferindu-i astfel de prihană. De atunci, sfântul mucenic s-a bucurat de o mare prețuire în rândul creștinilor, fiindu-i lăudat și pomenit gestul salvator până în zilele noastre, când se fac colive pentru a-i cinsti memoria.
Pe lângă slujbele care se fac pentru pomenirea adormiților, de unde nu va lipsi coliva, această zi este legată și de tot felul de obiceiuri, în prim-planul cărora se află podoaba capilară. Se spune că de Sfântul Teodor sau Toader fetele de 14 ani începeau să-și pieptene părul cu cărare pe mijloc, semn că puteau să aștepte pețitori.
În sâmbăta lui Sân’ Toader, înainte de a-și face soarele apariția pe bolta cerească, adică înainte ca sfântul să-și scoată caii la păscut, fetele se duceau în pădure, în locuri curate, și căutau rădăcini de iarbă mare. În locul rădăcinilor puneau sare, faină sau alte produse alimentare. Acasă, tinerele fierbeau aceste rădăcini, iar cu apa obținută se spălau pe cap, pentru a le crește părul mare și frumos. După aceea, în timp ce se pieptănau, ziceau: „Toadere, Sân’ Toadere, / Dă cosița fetelor cât coada iepelor / Și pletele flăcăilor cât coama cailor“. Există mai multe variante ale acestui obicei, rădăcinile fiind înlocuite cu tot felul de plante aromatice, alături de care se punea în apă cenușă, dar și un bănuț de argint. În prezent, în unele zone ale țării se mai păstrează tradiția ca fetelor să li se ia din vârfurile părului, pentru a avea un păr bogat și sănătos.
În această zi se mai face pomenirea Sfântului Gherasim, cel de la Iordan.
Sursă foto: ZIUA de Constanța
Citește și:
Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Zi de vineri, cu dezlegare la ouă, lapte şi peşte
Se spune că atunci când împăratul Iulian Apostatul (361-363) a pus să se stropească produsele din piețele Constantinopolului cu sângele animalelor sacrificate în numele idolilor, pentru a întina prima săptămână din Postul Mare, Sfântul Teodor, trecut la cele veșnice cu 50 de ani în urmă, s-a arătat în vis arhiepiscopului Eudoxie. Și, spunându-i, de planul împăratului, l-a sfătuit să fiarbă grâu fiert și să-l împartă ca hrană creștinilor, ferindu-i astfel de prihană. De atunci, sfântul mucenic s-a bucurat de o mare prețuire în rândul creștinilor, fiindu-i lăudat și pomenit gestul salvator până în zilele noastre, când se fac colive pentru a-i cinsti memoria.
Caii lui Sân’ Toader și cosițele fetelor cât coada iepelor
În popor, Sfântului Teodor i se mai zice și Sfântul Toader sau Sân’ Toader, iar despre acesta se zice că avea puterea să se transforme în cal. În această zi se spune că se făcea trecerea de la iarnă la toamnă, deoarece se spune că Sân’ Toader și caii care-l însoțeau rupeau lanțul lui Sânt’ Ion, pentru a elibera anotimpul cald. Se mai spune că, în această zi, tinerii căsătoriți se întreceau în curse călare.Pe lângă slujbele care se fac pentru pomenirea adormiților, de unde nu va lipsi coliva, această zi este legată și de tot felul de obiceiuri, în prim-planul cărora se află podoaba capilară. Se spune că de Sfântul Teodor sau Toader fetele de 14 ani începeau să-și pieptene părul cu cărare pe mijloc, semn că puteau să aștepte pețitori.
În sâmbăta lui Sân’ Toader, înainte de a-și face soarele apariția pe bolta cerească, adică înainte ca sfântul să-și scoată caii la păscut, fetele se duceau în pădure, în locuri curate, și căutau rădăcini de iarbă mare. În locul rădăcinilor puneau sare, faină sau alte produse alimentare. Acasă, tinerele fierbeau aceste rădăcini, iar cu apa obținută se spălau pe cap, pentru a le crește părul mare și frumos. După aceea, în timp ce se pieptănau, ziceau: „Toadere, Sân’ Toadere, / Dă cosița fetelor cât coada iepelor / Și pletele flăcăilor cât coama cailor“. Există mai multe variante ale acestui obicei, rădăcinile fiind înlocuite cu tot felul de plante aromatice, alături de care se punea în apă cenușă, dar și un bănuț de argint. În prezent, în unele zone ale țării se mai păstrează tradiția ca fetelor să li se ia din vârfurile părului, pentru a avea un păr bogat și sănătos.
Dezlegare la vin și ulei
De ziua Sfântului Teodor, se dă dezlegare la vin și ulei. După Sâmbăta lui Sân’ Toader vor urma alte cinci sâmbete consecutive, până pe 8 aprilie (Sâmbăta lui Lazăr), în care se vor face pomenirea celor adormiți.În această zi se mai face pomenirea Sfântului Gherasim, cel de la Iordan.
Sursă foto: ZIUA de Constanța
Citește și:
A început Postul Paştelui! 48 de zile de cumpătare, fapte bune şi doar două dezlegări la peşte
Duminica lăsatului-sec de brânză sau a Izgonirii lui Adam din Rai
Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Zi de vineri, cu dezlegare la ouă, lapte şi peşte
Duminica Înfricoşatei Judecăţi. Ce reprezintă
Sâmbătă sunt Moşii de Iarnă. Postul e aproape. Se fac pregătiri pentru Lăsatul-secului de carne
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii