Enigmele Mării Negre Epavele din apele româneşti

Pentru mulţi dintre noi expresiile „corabie naufragiată” sau „epavă” sunt asociate cu piraţi şi comori ascunse. Dar legendele legate de piraţi şi comori sunt doar legende, iar navele se scufundă din cauza accidentelor sau a furtunilor.  Marea Neagră ascunde sute de epave, iar fiecare dintre are povestea sa. În rândurile de mai jos vom prezenta navele care au eşuat în apele teritoriale româneşti.

În sudul oraşului Constanţa, se află epava cargoului „Sadu”. Construit la Brălia în anul 1976, cargoul şi-a găsit sfârşitul în decembrie 1988. Ancora a grapat, problemele la motor au acutizat situaţia, iar nava a fost dusă de curent şi valuri până în digul de protecţie din nordul portului Constanţa şi, lovindu-se de acesta, s-a scufundat. Nava „Anastasia”, pentru mărfuri generale, aflată în danele 99-100, a eşuat la 6 ianuarie 1969, iar până acum nu s-a încercat scoaterea acesteia. Draga maritimă „Medgidia” este localizată la 2.000 de metri sud de Farul Verde unde a eşuat la 5 noiembrie 1983.

Marea Neagră şi-a luat tributul în noaptea de 5 ianuarie 1995, când navele de marfă „Paris” şi „You Xiu” s-au scufundat în apropierea Portului Constanţa, în timpul unei furtuni. Toţi cei 54 de marinari au murit, iar autorităţile române au reuşit să recupereze doar 17 cadavre.

În urma cercetărilor s-a stabilit că lanţurile de la ancorele celor două nave s-au agăţat între ele. Manevrarea lor a devenit imposibilă, astfel că vasele s-au zdrobit de dig.

Nava „Fucsia”, cargou de mărfuri generale, a eşuat la 4 februarie 1977, în dana 60 a Porului Constanţa, într-o zonă necirculată de nave. Pentru că multă vreme autorităţile au considerat ca nu merită să cheltuiască bani pentru ranfluarea ei, la 28 octombrie 1977 a fost transportată în zona neterminată a Portului Constanţa Sud - Agigea, în apropierea locului unde se doreşte a se construi o insulă artificială. Acolo adâncimea apei este mică astfel încât puntea principală a navei este la peste un metru deasupra apei. Astfel, de la distanţă vasul pare că pluteşte.

Cargoul „Akra Aktion” (nume anterior Steven) a fost construit în 1957 la Amsterdam, Olanda, având o lungime de 91,40 m, lăţime de 12,54 m, pescaj 6,75 m. Cargoul naviga sub pavilion Grecia şi plecase din Brăila încărcat cu 3575,52 tone laminate având ca destinaţie portul Alexandria, Egipt. Pe data de 19.02.1981 nava a fost surprinsă de o furtună şi a eşuat la câteva sute de metri distanţă de plaja de la Vama Veche, adâncimea apei fiind de numai câţiva metri. Echipajul a fost salvat însă nava nu a mai fost recuperată, iar încărcătura a fost scoasă la suprafaţă 20 de ani mai târziu. În prezent, deasupra apei a rămas vizibilă o mică parte din prova epavei.

Nava cargou „Medy” sub pavilion Turcia, s-a scufundat pe 1 septembrie 2010, la ora 12.51. Vasul s-a scufundat după ce s-a reuşit salvarea întregului echipaj. Cargoul de 6.358,9 tdw, era încărcat cu 3427,4 tone de fier vechi. Cauza scufundării se pare că ar fi pornit de la o operaţiune de balastare incorect efectuată. Epava este situată la o distanţă de circa 4 mile de ţărm, la adâncimea de 35 metri.
Nava scufundată reprezintă un grav pericol pentru mediu, deoarece în tancurile sale se află 22 tone de motorină, iar în butoaie peste 2.300 kilograme de ulei. Scufundarea cargoului „Medy” a fost urmată de o tragedie, doi scafandri au dispărut pe 9 septembrie, în timp ce explorau epava navei „Medy”.


Epava navei „Evangelia” de la Costineşti. Nava Evangelia de 7.355 tdw, motor de 2.650 CP, pavilion Grecia, a fost construită la şantierele navale Harland and Wolffdin Belfast, Irlanda de Nord şi lansată la apă pe 28 mai 1942. Primul proprietar a fost Blue Star Line. În perioada celui de-al doilea război mondial a fost cargou american transformat apoi în navă comercială. De-a lungul timpului nava a purtat mai multe nume: „Empire Strength” până în 1946, „Saxon Star” până în 1961, „Redbrook” până în 1965 şi „Evangelia”. Ultimul proprietar a fost „Compania Naviera Hanton Embinas Andros”. La data eşuării, salvatorii români au descoperit că în magazia 4 a navei greceşti se găsea un motor naval de mici dimensiuni, ambalat, ce avea ca adresă de destinaţie portul Constanţa. Cambuza navei era plină cu alimente, ca pentru un voiaj de lungă durată. La 15 octombrie 1968, nava a eşuat la circa 1,5 mile de plaja nordică a staţiunii Costineşti, într-o zonă a falezei naturale denumită „Golful francezilor”. Cu aproximativ 12 ore înaintea eşuării, echipajul de pe „Evangelia” ceruse ajutor prin radio Grupului de Intervenţii şi Salvare Navală al portului Constanţa prin transmiterea unui SOS. În acel moment nava salvator „Voinicul” condusă de Nicolae Mircea Ionescu a părăsit portul Constanţa în căutarea navei eşuate. Pornind spre sudul litoralului, în zorii zilei de 15 octombrie 1968, nava Evangelia a fost localizată în dreptul actualei staţiuni Costineşti, la momentul respectiv un mic sat pescăresc. Nava era eşuată pe un petec de nisip, singurul de altfel din întreaga zonă. Primul la faţa locului a ajuns nava salvator „Albatros”, urmat la câteva ore de „Voinicul”. Nava „Evanghelia” a fost debalastată şi totodată a fost deversată întreaga cantitate de apă tehnică şi apă potabilă din tancuri. După numai câteva ore de tras, „Evanghelia” plutea din nou, fiind salvată. În zorii zilei următoare, nava de salvare „Voinicul” a revenit la locul eşuării, unde a constatat că „Evangelia” era din nou pusă pe uscat, dar de data aceasta mult mai adânc. Un scafandru a verificat pupa navei şi a văzut că elicea era avariată, semn că motorul a fost pus pe toată viteza înainte. În acel moment salvarea a fost stopată, deoarece existau indicii că nava fusese eşuată în mod intenţionat. Conform declaraţiilor date de echipajele navelor de salvare „Voinicul” şi „Albatros”, nava „Evangelia” a fost eşuată de echipaj pentru a primi prima de asigurare, dar asiguratorul a refuzat plata, acest gen de eşuări fiind o practică a armatorilor greci. Întrucât echipajul a abandonat nava, potrivit regulilor internaţionale nava a devenit proprietatea statului român.

Pescadorul „Yldirimlar 1” a fost o navă de 47,5 tone şi 19 metri lungime înregistrată sub pavilion român care s-a scufundat în anul 2007 în Marea Neagră. Nava a fost surprinsă de o furtună în cursul nopţii, în timp ce efectua un marş de la Sulina către Portul Midia, după care s-a scufundat parţial la câteva sute de metri de digul de nord al Portului Midia. Deşi operaţiunea de salvare a fost extrem de dificilă din cauza vântului şi a valurilor puternice, remorcherul Alexandria 5 a reuşit să salveze trei marinari aflaţi în apă.

Distrugătorul „Moscova” a fost una din navele clasa Leningrad construite pentru Marina militară sovietică la sfârşitul anilor 1930. A fost finalizat în anul 1932, lansat la apă în 1934 şi a intrat în operaţiuni în 1938. Au fost comandate două grupuri de câte trei nave: Proiectul 1 (Leningrad, Harkov şi Moscova) şi Proiectul 38 (Minsk, Tbilisi, Baku). Aceste nave au fost primele nave mari construite de sovietici după revoluţie. Distrugătorul Moscova avea o lungime de 127,5 m şi o lăţime de 11,7 m, armament performant şi un echipaj de 344 de marinari. Încărcat la capacitate maximă cântărea 2.623 de tone. Era dotat cu 5 tunuri de 130 mm, 9 tuburi lans-torpile şi avea o viteză de 35 noduri. A fost numit „Titanicul Mării Negre”.
La 25 iunie 1941, Comandamentul Flotei Sovietice din Marea Neagră a aprobat planul de acţiune al atacului asupra Constanţei. Conducătoarele de flotilă „Moscova” şi „Harkov” urma să atace rezervoarele şi trenurile de carburanţi de la Palas şi din port. Pentru a evita lovirea de barajul de mine ancorate, cele două nave navigau cu paravanul antimină montat la provă. Instalaţiile paravan ale navei „Harkov” din capul formaţiei s-au rupt şi scufundat. Atunci a trecut în faţa liniei „Moscova” cu paravanele la apă. Cele două nave sovietice au deschis focul de artilerie asupra portului şi gării Palas. Imediat a deschis focul şi bateria de artilerie de coastă romanească de la Agigea şi două distrugătoare româneşti – „Delfinul” şi „Mărăşti”. „Harkov” a fost avariat uşor de un proiectil şi s-a retras. La ora 04:26, în babordul liderului „Moscova” a avut loc o explozie, care a rupt nava în două. În trei-patru minute, distrugătorul s-a scufundat. Vedetele torpiloare româneşti „Viscolul”, „Viforul” şi „Vijelia” au plecat spre zona care încă fumega, aducând în port numeroşi naufragiaţi: şapte ofiţeri şi 62 de marinari, printre care şi comandantul navei. Cauza scufundării navei „Moscova” nu a putut fi elucidată pe deplin. Se estimează că s-a lovit de o mină marină din baraj. O altă variantă ar fi că a fost torpilată de submarinul sovietic ShCh-206, care se afla în zonă şi care a confundat nava sovietică cu un distrugător românesc. În 2011, o echipă mixtă de scafandri din Ucraina, Federaţia Rusă şi România utilizând sonare şi aparatură de tip GPS, au reuşit să localizeze epava navei „Moscova”. Epava distrugătorului sovietic „Moscova”, se află scufundată în apele teritoriale ale României la aproximativ 12 mile de ţărm la adâncimea de 42 m.

Submarinul sovietic SC-213 sau Shch-213 a fost un submarin sovietic tip 10, folosit în cel de-al doilea război mondial de către Uniunea Sovietică. Construcţia
Submarinul SC-213 este cel care în februarie 1942 a scufundat nava „Struma” în Marea Neagră. Potrivit Arhivelor militare sovietice, în februarie 1942, SC-213 a lansat de la distanţa de peste 1000 metri o singură torpilă asupra navei „Struma” care s-a scufundat. Nava „Struma” transporta 769 de refugiaţi evrei din România pentru a ajunge în Palestina. Din cei 769 de emigranţi s-au salvat numai patru, unul singur supravieţuind războiului, David Stoliar, de 19 ani. Tragedia a fost considerată a fi cel mai mare dezastru maritim exclusiv civil din al doilea război mondial. SC-213 a plecat într-o nouă misiune pe 28 septembrie 1942 şi a ajuns în poziţie în dimineaţa zilei de 1 octombrie. A avut aceeaşi poziţie cu submarinul SC-208.  SC-213 s-a scufundat la 14 octombrie 1942, atunci când a lovit o mină marină în Marea Neagră. Epava submarinului SC-213, a fost căutată fără succes de mai multe echipe de scafandri. În 2008 o echipă mixtă de scafandri din România şi Olanda, a anunţat găsirea epavei unui submarin, iar abia doi ani mai târziu, în anul 2010, s-a putut afirma cu certitudine că este vorba de submarinul sovietic SC-213 care a scufundat nava Struma. Epava submarinului SC-213 se află la aproximativ 3,5 mile de portul Constanţa la adâncimea de 30 metri.


În seara zilei de 26 iulie 2007, nava „Multi Trader”, sub pavilion cambodgian, s-a scufundat, în apropierea staţiunii Venus, din cauza furtunii. Din fericire, cei şase membri ai echipajului au reuşit să se salveze, dar vasul s-a scufundat înainte ca echipele de salvare să ajungă la el. În prezent, acesta se află la o adâncime de 36 de metri.

Facem precizarea că o bună parte din articol are ca sursă de inspiraţie enciclopedia liberă Wikipedia.