Epoca experimentelor

Incepand cu 1999, legea invatamantului a fost intr-o continua schimbare, fara a se tine cont de bulversarea elevilor

Cum invatamantul este sau ar trebui sa "constituie prioritate nationala", lantul schimbarilor periodice este, aparent, justificat. In functie de Ministrul Educatiei care a luat in mana fraul libertatii de alegere, in educatie s-a schimbat si legislatia. Rand pe rand, au aparut manualele alternative si examenele de capacitate. Insa, se simtea nevoia unei innoiri. Astfel, trecerea de la gimnaziu la liceu s-a facut pentru mai putin de trei ani pe baza asa-ziselor teste nationale. Probabil pentru ca denumirea suna mai bine. Dar pentru ca actualul Ministru al Educatiei, Cristian Adomnitei, a considerat ca examenele de acest fel sunt anacronice si o eventuala "cadere" in prag de examen l-ar putea marca pe viata pe elev, a aparut moda tezelor cu subiect unic. Dar cobai nu au fost doar elevii de clasa a VIII-a. Testele grila la examenul de bacalaureat si introducerea calificativelor pentru cele doua probe orale au fost si ele experimentate, insa, nu pentru mai mult de un an de zile. "Eu nu mai inteleg nimic. Din ce in ce mai mare brambureala!", spun debusolati elevii, cei a caror opinie nu a contat pentru nicio modificare legislativa. Consecintele frecventelor schimbari din sistemul de invatamant si contestatiile ulterioare, nu i-au impiedicat pe cei de la putere sa continue seria acestor inventii. Un nou pachet de legi, aflat in dezbatere publica pana in data de 17 februarie, e pe cale sa intre in vigoare.

Ministrii cu multe idei

Din 1999, studiile gimnaziale se incheie prin sustinerea unui examen, care in mod initial, s-a numit examen de capacitate. Reforma lui Andrei Marga, Ministrul Educatiei din aceea perioada, mai prevedea introducerea calificativelor in locul notelor pentru clasele I-IV si cele sapte probe ale examenului de maturitate. Daca in 1999, testele pe baza carora se facea admiterea in liceu cuprindeau patru probe, un an mai tarziu, elevii aflati in an terminal au fost mai norocosi. Testul de geografie si istorie a romanilor se transforma in proba la alegere si pierdea caracterul obligatoriu. Din rapoartele realizate de Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Constanta reiese ca, desi examenul de capacitate era o noutate pentru elevii din clasele a VIII-a, la testul din iunie 1999 s-a inregistrat o promovabilitate de 95,76 %. Elevii promotiei 1995-1999 au fost cei care au mai avut de trecut un alt hop scos in cale, de aceasta data, de Ecaterina Andronescu, un alt ministru cu "multe idei". Bacalaureatul din 2003 a presupus introducerea testelor tip grila si inlocuirea notelor cu calificativele admis/respins pentru probele orale. Obiectiile nu au intarziat sa apara. Majoritatea nemultumirilor era legata de grilele a caror rezultate, in mod normal corecte, erau de fapt, gresite, fapt ce a dus la nedreptatirea absolventilor. O alta gafa consta in modificare sistemului de notare. Elevii s-au aratat nemultumiti de metoda calificativelor. Cum nota finala obtinuta la bacalaureat conta, in aceea perioada, in proportie de 10% la admiterea in sistemul de invatamant superior, elevii au preferat sa obtina rezultate precise, care sa le demonstreze nivelul de pregatire. Bineinteles ca pentru cei care pe parcursul clasei a XII-a nu dadusera o prea mare importanta studiilor, calificativul "admis" in loc de nota cinci, a constat intr-un evident avantaj. In 2003, procentul de promovabilitate la nivelul judetului Constanta se ridica la 91, 12%. Iar pentru ca scandalul datorat lipsei de profesionalism si organizare a luat amploare si s-a extins la nivel national, ministrul Andronescu a fost inlocuit de Alexandru Athanasiu. Si pentru ca era nevoie de o noua modificare a invatamantului, s-a renuntat la subiectele integrale de tip grila si au fost eliminate calificativele pentru probele orale.

Teste Nationale vs Teze cu subiect unic

Din anul scolar 2007-2008, Ministrul Educatiei a luat decizia de a desfiinta testele nationale. Adomnitei a preferat o evaluare continua a elevilor, si nu una dupa opt ani de studii. Asa au aparut tezele semestriale pe care fiecare elev de clasa a VII-a sau a VIII-a au trebuit sa le sustina. Desi, au existat zvonuri cum ca o astfel de modalitate ii determina pe parinti sa apeleze la meditatiile particulare din cauza materiei stufoase, iar majoritatea profesorilor nu reusesc sa parcurga in intregime materia pentru examen, ministrul nu a renuntat la noul sau experiment. Insa, cu sau fara teze cu subiect unic, se pare ca nu au intervenit schimbari majore. Rezultatele testelor nationale din iulie 2007, inregistrate la nivel judetean, evidentiaza o crestere a procentului de promovare fata de anul scolar anterior de la 71,89% la 84,79%. Dar, introducerea tezelor semestriale nu pare sa fi marcat o ascensiune a pregatirii de care au dat elevii dovada in noiembrie si decembrie.

Scris de: {autor}Stefania CHERMANEANU{/autor}