Guvernul chemat "la bara" de functionarii publici

Sindicatele reclama incalcarea prevederilor Codului Muncii

De la data de 2 decembrie au fost puse in practica prevederile Hotararii de Guvern 1723/2004 privind aprobarea Programului de masuri pentru combaterea birocratiei in activitatea de relatii cu publicul * Printre masurile pe termen scurt s-a numarat si prelungirea programului de lucru cu publicul a tuturor functionarilor publici din institutiile statului astfel: trei zile din saptamana intre 9.00 si 19.00, doua zile intre 9.00 si 17.00, inclusiv sambata intre 9.00 si 14.00 * Asa cum era de asteptat, punerea in aplicare a normativului a starnit din partea functionarilor publici reprezentati de sindicate o reactie adversa, intre Guvern si federatiile sindicale

Pe data de 3 decembrie, Uniunea Nationala a Functionarilor Publici prin reprezentantul sau legal, avocatul Catalin Dancu, in contradictoriu cu Guvernul, a depus la Curtea de Apel din Bucuresti o chemare in instanta. Capetele de cerere constau in: anularea literei a, punctul I, capitolul A din Anexa 1 a actului normativ care face referire la organizarea programului cu publicul si suspendarea aplicarii acestuia pana la solutionarea pe fond a cererii de chemare in judecata. Reprezentantii UNFPR motiveaza decizia de a chema in fata instantei Guvernul, in primul punct, prin faptul ca programul functionarilor publici care lucreaza cu publicul se modifica, in mod discriminatoriu fata de ceilalti functionari publici. "Astfel, in trei zile pe saptamana, durata normala a timpului de lucru este stabilita prin aceasta prevedere legala la zece ore si ziua de sambata este transformata dintr-o zi libera (prima zi a repausului saptamanal) in zi normala de lucru cu program scurt: cinci ore de lucru. In aceste conditii, saptamana de lucru de cinci zile lucratoare se transforma "legal" in saptamana de sase zile lucratoare, iar durata normala de lucru de 40 de ore pe saptamana se transforma in durata normala de 51 de ore, probabil cu posibilitatea efectuarii a opt ore suplimentare pe saptamana".

Motive invocate de functionarii publici

Actele normative in vigoare invocate ca suport legal in sprijinul afirmatiilor sunt Legea 188/1999, Legea functionarului public, si Codul Muncii. Articolul 32 din Legea 188 stipuleaza ca "durata normala a timpului de lucru pentru functionarii publici este de opt ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana" precum si "pentru orele lucrate din dispozitia conducatorului autoritatii sau institutiei publice peste durata normala a timpului de lucru sau in zilele de sarbatori legale ori declarate zile nelucratoare, functionarii publici de executie au dreptul la recuperare sau la plata majorata cu un spor de 100% din salariul de baza. Numarul orelor platite cu sporul de 100% nu poate depasi 360 intr-un an". Pe de alta parte, Codul Muncii stabileste tot opt ore de lucru intr-o zi lucratoare si 40 de ore de lucru intr-o saptamana calendaristica, carora li se adauga doua zile de repaus. Tot Codul Muncii este cel care reglementeaza faptul ca durata maxima legala a timpului de lucru nu poate depasi 48 de ore pe saptamana. In plus, acestor normative li se alatura si un acord cadru la nivel national privind raporturile de serviciu dintre autoritatile si institutiile publice si functionarii publici semnat intre Guvernul Romaniei - Ministerul Administratiei si Internelor - Agentia Nationala a Functionarilor Publici din Romania, pe de o parte si Uniunea Sindicatelor Functionarilor Publici din Romania, de cealalta parte. Acordul a fost semnat in august 2004 avand o valabilitate de doi ani si vizeaza raporturile de serviciu dintre autoritatile si institutiile publice si functionarii publici. In acest "pact" se stabileste ca pentru a pune de acord programul cu cerintele administratiei se poate face numai prin negocieri cu organizatiile sindicale reprezentative la nivelul autoritatilor sau institutiilor publice, putandu-se stabili un program saptamanal de 36 pana la 44 de ore, cu conditia ca media lunara sa fie de 40 de ore.

Guvernantii ignora obligativitatile fata de angajati

In multe institutii publice functionarii publici nu pot fi redistribuiti in relatiile cu publicul in schimburi, din cauza numarului mic de personal existent. Ori, in urma unui calcul sumar rezulta ca un functionar public care lucreaza cu publicul este obligat sa lucreze in medie 11 ore suplimentare pe saptamana, fara posibilitatea recuperarii acestui timp, tot din lipsa de personal. Codul Muncii prevede ca in cazul in care nu se pot acorda cele doua zile de repaus saptamanal, functionarii publici pot beneficia de un spor la salariu. "Si cum recuperari nu se pot acorda din cauza lipsei de personal, nici sporuri nu se pot atribui functionarilor publici pentru ca sumele alocate nu permit plata orelor suplimentare si nici a sporurilor legal constituite pentru ziua de sambata lucrata", au declarat reprezentanti ai sindicatelor functionarilor publici din teritoriu. Potrivit acelorasi surse, "sumele din care se realizeaza salarizarea functionarilor publici sunt alocate anual prin Legea bugetului de stat. Ori, punerea in aplicare a HG 1723/2004 nu a fost luata in calcul de la inceputul anului, neexistand posibilitatea strict financiara de a plati acesti oameni pentru orele lucrate in plus". In randul functionarilor publici care deservesc institutiile publice locale si centrale, relatiile au inceput sa se deterioreze, creandu-se discriminari si prejudicii in raporturile de munca. Aceasta stare de fapt constituie motivatia celui de-al doilea capat de cerere a UNPFR, si anume suspendarea aplicarii articolului de lege contestat pana la solutionarea pe fond a cererii de chemare in judecata. "Din cate stim noi, cererea a fost inregistrata si inaintata instantei de la Bucuresti pe data de 3 decembrie. Data fiind starea de fapt la nivel national din aceasta perioada a alegerilor, nu stim cu ce Guvern ne vom lupta, important este sa rezolvam aceasta problema pana nu vor avea alte consecinte, mai greu de controlat", au declarat lideri de sindicate ale functionarilor publici din Constanta.