Harta de zgomot marca Mazare scumpa si de ochii lumii

Cu sau fără hartă acustică de miliarde de lei vechi, orice constănţean ar fi ştiut că bulevardele Aurel Vlaicu şi Tomis sunt printre arterele de circulaţie cu cel mai ridicat nivel de zgomot # Pe www.ziuadeconstanta.ro, puteţi consulta întregul studiu

Săptămâna trecută, pe pagina de Internet a Primăriei a fost publicată harta acustică a municipiului Constanţa. Informaţiile prezentate arată că studiul a fost făcut la repezeală şi nu dovedeşte nimic în plus faţă de ceea ce ştia un simplu cetăţean de rând.

Prin anunţul nr. 46540/30.10.2008, Primăria a acordat un contract în valoare de 336,134.45 de lei, în vederea „Elaborării hărţii strategice de zgomot pentru Municipiul Constanţa, inclusiv zona Palazu Mare, firmei SC Idom Ingenieria Y Arquitectura SA, cu sediul în Valencia, Spania.
Contractul a fost atribuit la data de 8.10.2008, iar firma aleasă a fost desemnată câştigătoare din trei oferte, depuse la sediul autorităţii contractante de cei interesaţi. Contractul a fost estimat iniţial la o valoare de 420.168,06 lei, fără TVA, însă, într-un final, a fost atribuit pentru 336,134.45 lei, fără TVA. Serviciile pe care firma câştigătoare s-a obligat să le presteze fac referire la arhitectura, la ingineria specializată şi integrată, servicii de proiectare urbanistică şi peisagistică, dar şi unele conexe, de consultare ştiinţifică şi tehnică, de testări şi analize tehnice. Firma spaniolă trebuie să-şi finalizeze contractul în termenul prevăzut, de patru luni. În anunţul dat publicităţii, la clauzele contractuale se precizează că acest contract nu poate fi subcontractat. Autorităţile locale din toată ţara au avut de întocmit hărţi strategice de zgomot pentru toate aglomerările urbane având mai mult de 250.000 de locuitori, în conformitate cu Hotărârea nr. 321/aprilie 2005. În municipiul Constanţa, lucrurile au fost tergiversate într-atât de mult, încât Primăria a organizat licitaţia pentru întocmirea hărţii de zgomot la aproape un an de la expirarea termenului limită. Cu chiu cu vai, studiul a fost elaborat. Însă, cu toate că a mâncat o căruţă de bani din bugetul local, pare să nu fie tocmai utilă, ci realizată doar de dragul directivelor europene şi de ochii lumii. Pe de altă parte, nu aduce nimic nou. Informaţiile prezentate în studiul publicat pe site-ul Primăriei arată ceea ce orice constănţean de rând ştia.

Tramvaie nu-s, dar zgomotul e analizat

La punctul 5 - „Rezumatul rezultatelor muncii de cartografiere a zgomotului", se menţionează că elaborarea hărţilor strategice s-a făcut în trei faze corespunzătoare sursei de zgomot. Este vorba despre poluarea fonică generată de traficul feroviar şi de tramvaie, de industrie şi de activitatea portuară şi de traficul motorizat. Studiul realizat pentru a determina zgomotul produs de tramvaie este total irelevant pentru constănţeni, dat fiind faptul că oricum nu mai există astfel de mijloace de transport în comun. Cu toate acestea, banii s-au cheltuit. Edilul Constanţei, Radu Mazăre, anunţase cu mult timp înainte de începerea elaborării studiului, cu surle şi trâmbiţe, că va renunţa la tramvaie şi va introduce autobuze, în ciuda reacţiilor negative a organizaţiilor nonguvernamentale. În aceste condiţii, nu se poate justifica prezenţa acestora în studiu. La subpunctul 5.1 din proiect se precizează că cele mai ridicate nivele sonore sunt asociate cu transportul feroviar, nu cu tramvaiele, fapt care contribuie la ideea că scoaterea din circuit a celor din urmă nu aduce mari beneficii constănţenilor. Dimpotrivă, le creează o sursă de poluare în plus. Trebuie menţionat, însă, că potrivit studiului, nivelul de zgomot produs de circulaţia tramvaielor este într-adevăr mai mic decât cel generat de transportul feroviar, dar „afectarea populaţiei este mai mare, în principal, datorită proximităţii locuinţelor". Cu toate acestea, înlocuirea tramvaielor cu autobuze nu pare să fie soluţia cea mai fericită. La Cluj-Napoca, spre exemplu, printre măsurile propuse de reprezentanţii primăriei pentru a reduce poluarea fonică se regăseşte cea a modernizării liniei de tramvai, nicidecum scoaterea ei din uz.

La mintea cocoşului

În ceea ce priveşte stabilirea celor mai gălăgioase zone ale municipiului, studiul nu oferă constănţenilor nimic nou. „Referitor la nivelele sonore cu surse de zgomot industrial şi portuar, spaţiile în care acestea sunt mai ridicate sunt concentrate în zona: Portului Constanţa, de la CET, în zona de depozite industriale şi a zonei industriale, în vestul oraşului", se arată în proiect. În ceea ce priveşte cel mai ridicat zgomot produs de traficul motorizat, studiul arată că zonele cele mai gălăgioase sunt: Drumul Naţional 2-A, intrarea de nord a oraşului, bulevardele Aurel Vlaicu, Mamaia, Tomis, Alexandru Lăpuşneanu, Ion I.C. Brătianu şi strada Soveja. Cu sau fără o hartă care să ia din banii publici miliarde de lei vechi, orice bugetar de rând ar fi ştiut care sunt zonele cele mai poluate fonic. Nu este constănţean care să nu ştie că pe Aurel Vlaicu trec, zi şi noapte, maşini de mare tonaj, care nu numai că blochează traficul, dar mai şi produc un zgomot infernal, sau că Tomis-ul este bulevardul unde şmecherii îşi turează maşinile la maximum.

Doar 1% din populaţie - afectată

În plus, se pare că inutilitatea unei astfel de hărţi de zgomot, pe care s-au cheltuit miliarde de lei vechi, este dovedită chiar de rezultatele obţinute în urma realizării acesteia. În ceea ce priveşte zgomotul produs de trenuri şi tramvaie, doar 600 de persoane, adică mai puţin de 1% din populaţie, este expusă la nivele sonore maxime cuprinse între 70-74 decibeli, conform indicatorului Lzsn (nivel zi-seară-noapte). Pe timpul nopţii, însă, 2.400 de persoane suferă de pe urma zgomotului la nivel maxim (60-64 dB). În ceea ce priveşte zgomotul industrial şi portuar, situaţia se menţine. Astfel, potrivit indicatorului Lzsn, doar la urechile a 200 de persoane, adică mai puţin de 1% din populaţia Constanţei, ajunge zgomotul maxim acceptat, sau chiar este depăşit. Pe timpul nopţii, numărul urcă la 2.000 de persoane. Autovehiculele produc un disconfort ridicat în rândul a 700 de persoane, pentru că se înregistrează nivelul maxim acceptat de zgomot, iar pe perioada nopţii - 2.600 de oameni.