Hărţile de hazard, premieră pentru Dobrogea

Reprezentanţi ai Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral, împreună cu cei ai Romair Consulting (societate care a elaborat hărţile de hazard) au prezentat, ieri, proiectul „Hărţi de Hazard la Inundaţii şi Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Dobrogea Litoral". Proiectul va sta la baza elaborării de către Consiliul Judeţean a hărţilor de risc la inundaţii şi a componentelor definitorii ale strategiei de prevenire, protecţie şi diminuare a efectelor inundaţiilor de care depinde implementarea cu succes a viitoarelor hărţi de risc. La eveniment au participat directorul Administraţiei Naţionale Apele Române, Vasile Pintilie, directorul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral, George Papari, prefectul judeţului Eugen Bola, preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, viceprimarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, primari din oraşele şi comunele judeţului. Reprezentanţii societăţii Romair Consulting au explicat că în cadrul proiectelor de realizare a hărţilor de hazard la inundaţii a fost folosită metoda de scanare LIDAR (Light Intensity Detection and Ranging), care constă în efectuarea de zboruri aerospaţiale,în urma cărora s-a obţinut modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente.

„De o lună şi jumătate, împreună cu primarii din localităţile Seimeni, Rasova, Ciobanu, Limanu şi ABADL avem şedinţe de lucru în care discutăm toate problemele legate de inundaţii. Fără un asemenea proiect, mii de terenuri ar putea fi inundate", a declarat prefectul Eugen Bola. La rândul său, preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, a evidenţiat importanta realizării hărţilor de hazard în scopul diminuării riscului de inundaţii la nivelul localiăţilor judeţului Constanţa. „Putem spune că un astfel de proiect nu a existat niciodată în Dobrogea. Putem spune că este un moment istoric pentru Dobrogea. Această aplicaţie va intra în posesia autorităţilor locale, a instituţiilor de stat. Putem spune cu certitudine că a acesta este ultimul cadastru al judeţului Constanţa. A fost efectuată nu doar topometria localităţilor, dar şi a terenurilor agricole", a precizat Nicuşor Constantinescu. Astfel, hărţile de hazard la inundaţii, intocmite de ABADL vor ajuta autorităţile să stabilească priorităţile şi să ia decizii tehnice, financiare şi politice cu privire la gestionarea eficientă a riscurilor la inundaţii în cadrul bazinelor hidrografice ale acestor râuri. Realizarea hărţilor de hazard la inundaţii numite şi hărţi de inundabilitate crează condiţiile realizării de către Consiliile Judeţene Constanţa şi Tulcea, a hărţilor de risc natural la inundaţii.

Ce sunt hărţile de hazard la inundaţii

Reamintim că Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a accesat peste 40 de milioane de euro, prin 10 contracte de finanţare semnate în cadrul proiectelor „Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor", derulate la nivelul a 10 bazine hidrografice.
Hărţile de hazard la inundaţii au cuprins bazinele hidrografice Crişuri, Banat, Siret, Mureş, Someş-Tisa, Buzău, Argeş-Vedea, Dobrogea-Litoral, Olt şi Jiu. Prin aceste proiecte au fost realizate hărţi de hazard la inundaţii pe tronsoane ale cursurilor de apa principale şi ale afluenţilor săi de gradul I şi II, pe o lungime de aproximativ 20.000 de kilometri de cursuri de apă. Hărţile de hazard la inundaţii vor arata cu precizie ridicată extinderea zonei inundate şi, în anumite situaţii, vor putea sa ofere informaţii referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoare unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire (0,1%, 1%, 5%, 10%), adică date referitoare la inundaţii care se petrec o dată la 1.000 de ani, o dată la 100 de ani, o data la 20 de ani, respectiv o data la 10 ani. Hărţile de hazard vor fi puse la dispoziţia consiliilor judeţene pentru a elabora hărţile de risc, care vor indica nivelul pagubelor ce se vor produce şi zonele de evacuare a populaţiei, în baza datelor obţinute din hărţile de hazard şi care vor fi puse la dispoziţia autorităţilor locale, dar şi a publicului larg.