Hristos se naste, slaviti-l

Chiar daca nu la fel ca in alte zone ale tarii, satul dobrogean conserva obiceiurile traditionale de sarbatoare

Crestinii praznuiesc de Craciun Intruparea lui Iisus venit in lumea ca sa ne mantuiasca * Nasterea Domnului e sarbatorita de toata lumea cu bucurie * Lumea satului conserva mai multe traditii legate de acest praznic * E vorba de obiceiuri crestine care au asimilat mai multe traditii pagane anterioare * Pregatirile incep de la Sfantul Nicolae, gand tinerii repeta colindele * Gospodinele isi primenesc casa, ca expresie a curateniei spirituale * De Ignat se taie porcul, spiritul graului, asimilat cu Fata lui Hristos * Cetele de colindatori sunt primite cu bucurie si respect, caci cel care nu il primeste cum se cuvine va avea parte de necazuri * Pe timpul sarbatorii, e ars in soba un butuc, ca semn al mortii lumii vechi si al nasterii alteia noi * In Dobrogea, practicile traditionale nu sunt atat de fastuoase ca in alte zone ale tarii, dar ele continua sa existe * Traditional sau nu, Craciunul ramane oricum un moment de bucurie, in care se reuneste familiaPentru crestini, praznicul Craciunului inseamna Nasterea Domnului. In urma cu 2000 de ani, Fecioara Maria il nastea in mod miraculos pe Fiul lui Dumnezeu, venit ca sa mantuiasca lumea de pacate. Asa cum relateaza Biblia si Sfanta Traditie, pruncul Iisus s-a nascut in Betleemul Iudeii, intr-o smerenie deplina, intr-un staul de oi. Bucuria pastorilor, curiozitatea si inchinarea magilor, "steaua de la rasarit" sunt elementele care marcheaza, in mod discret, participarea intregului univers la acest moment unic. Fiul lui Dumnezeu se strecoara in mod mistic in carnea lumii, ridicand intreaga creatie la un nivel superior, spiritual. Crestinii praznuiesc in mod deosebit aceste zile, bucurandu-se de evenimentul care a schimbat sensul existentei.Sarbatoarea Craciunului inunda de bucurie cele trei zile de Craciun, caci in care fiecare dintre noi traieste experiente total diferite de cele obisnuite. Aceasta stare de fapt e punctata de traditii si obiceiuri care ne fac contemporani cu bucuria Intruparii lui Mesia. In mediul urban, aceste obiceiuri s-au modificat sensibil si s-au laicizat, derulandu-se uneori din inertie. Astfel, au aparut obiceiuri noi, cum ar fi cel al impodobirii bradului. Traditia e de sorginte occidentala si a aparut la noi la sfarsitul secolului XIX. La sat, traditiile au rezistat mult mai bine si reprezinta o simbioza intre elementele crestine si cele pagane anterioare, care au fost asimilate in ceea ce am putea numi "civilizatia Craciunului". E vorba de un intreg ritual ce incepe inca de la Sfantul Nicolae. Atunci incep preparativele pentru colindat. Aceasta este ziua in care tinerii si copiii se strang intr-o casa si repeta sau invata colindele. In societatile rurale traditionale, tinerii repetau colindele izolati de restul comunitatii, luandu-si o gazda in sat, in casa unuia dintre oamenii cu autoritate. In trecut, colindul era privit cu seriozitate maxima. Satenii ii respectau si se temeau de colindatori. Potrivit traditiei, cine nu ii primeste cum se cuvine pe tinerii colindatori va avea parte de necazuri. De aceea, colindatorii se folosesc de autoritatea pe care o au si scot din balamale poarta celui care nu i-a tratat cuviincios sau ii fac alte stricaciuni prin curte. Colindele sunt specializate pe pozitia ocupata in comunitate de diferite grupuri de oameni-pentru preot, pentru fete, feciori, pastori, morari, etc. Gospodinele se pregatesc cu colaci, colacei, covrigei. In fiecare an, de Ignat, se taie porcul. In societatile rurale traditionale se spune ca omul care nu are porc gras de Craciun si cutit la vremea pepenilor nu a cunoscut fericirea. Etnologii spun ca porcul este intruparea spiritul graului care este considerat in popor Fata lui Hristos, Painea Impartasaniei. De aceea, in unele comunitati, gospodinele fac o cruce cu sangele porcului pe fruntile copiilor, pentru a fi sanatosi tot anul. In Ajun, femeile scot stergarele colorate pe care le-au dosit in vremea postului si isi impodobesc casele, pregatindu-se de sarbatoare. Curatenia pe care gospodinele o fac in casa, este o analogie cu purificarea trupului si sufletului prin post. De aceea, cel care nu are casa curata de Craciun, se face de rusine in tot satul. In Ajun, gospodinele gatesc si preparate pentru morti, pe care le impart chiar si in dimineata primei zile de Craciun. Grau fiert cu miere, prune fierte si turte in sirop de zahar presarate cu nuca. Pe timpul sarbatorii, in soba e ars un butuc numit Craciun, fapt ce simbolizeaza moartea lumii vechi si renasterea alteia noi. Din pacate, traditiile dobrogene nu sunt atat de fastuoase ca cele din alte zone ale tarii, colindatorii nu sunt grupati in cete si oamenii au lepadat de mult hainele traditionale de sarbatoare. Cu toate acestea, atat pentru oraseni cat si pentru sateni, zilele Craciunului sunt momente de bucurie, in care familia se reuneste pentru a sarbatori.