În ajunul sărbătorii, ritualurile de dragoste au sorţi de izbândă Românii îl cinstesc, azi, pe Sfântul Andrei, ocrotitorul României

30 noiembrie este ziua în care poporul român îl cinstește pe Sfântul Andrei, ocrotitorul României și primul apostol al Mântuitorului, care a adus cuvântul Evangheliei pe pământul Dobrogei de astăzi.
 
Sfântul Andrei este unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus şi este considerat de ortodocşi ocrotitorul României sau patronul spiritual al românilor - fiind cel care a adus şi a promovat religia creştină şi învăţăturile lui Iisus în zona ţării noastre. Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, şi este fratele Sfântului Apostol Petru. Se numără printre cei 12 apostoli, fiind primul care l-a urmat pe Hristos, după ce Sfântul Ioan Botezătorul a mărturisit dumnezeirea lui Iisus Hristos. Petru şi Andrei au renunţat la îndeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos şi, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni”. Sfântul Apostol Andrei a propovăduit Evanghelia în ţinuturile Bitiniei, Traciei, Macedoniei şi Sciţiei Minor, adică Dobrogea de astăzi, în cetăţile Tomis, Callatis şi Histria. De aceea este cunoscut drept „apostolul românilor”. La aproximativ 80 de kilometri de Constanţa, în apropierea localităţii Ion Corvin, se află peştera în care s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei. Aici, la Betleemul neamului românesc, vin în fiecare an mii de credincioşi spre a-l cinsti pe Sfântul Apostol Andrei. Conform istoricilor bisericeşti, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras din Grecia de astăzi, prin răstignire cu capul în jos pe o cruce în formă de X, numită „crucea Sfântului Andrei”.

Vârcolacii şi sufletele rătăcite umblă prin lume

Potrivit creştinortodox.ro, această zi a înlocuit-o pe cea în care se celebra o importantă divinitate precreştină - personificarea lupului -, ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) fiind cunoscută şi sub numele de Ziua Lupului. Noaptea Sfântului Andrei este una magică, în care animalele (lupii, în special) capătă puteri neobişnuite, ritualurile de dragoste au sorţi de izbândă şi, foarte important, strigoii, vârcolacii şi sufletele rătăcite umblă prin lume. Superstiţiile din bătrâni susţin că, pentru a te proteja împotriva lupilor, e bine să nu îţi piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat în casă şi în grajd şi să nu dai gunoiul afară. De asemenea, este bine să nu se dea bani împrumut.

Noaptea strigoilor

În noaptea de 29-30 noiembrie, se crede că locuinţele sunt păzite de strigoi dacă oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos şi dacă cenuşa caldă e scoasă din sobă, pentru ca strigoii să nu se poată adăposti la căldură. Oamenii mănâncă usturoi în acea seară şi se ung pe corp tot cu acest aliment, sau numai pe frunte, piept, spate şi pe încheieturile trupului. De asemenea, se ung şi uşile şi ferestrele şi se atârnă la geam şiruri de usturoi. Mai mult, pentru protecţie, se lasă candela aprinsă. Fetele cred că, în noaptea de Sfântul Andrei, îşi pot vedea ursitul, folosind diferite metode. Spre exemplu, într-un pahar cu apă neîncepută se aruncă o verighetă sfinţită de preot în mijlocul căreia apare chipul ursitului. O altă metodă de a-ţi vedea ursitul este cea a oglinzii: o fată dezbrăcată se aşează între două oglinzi cu câte o lumânare în fiecare mână şi priveşte intens în oglinda din faţă. Se spune că în oglinda din spate i se reflectă scene din viitor şi imaginea viitorului soţ. Prin alte părţi ale ţării există obiceiul ca fetele de măritat să facă o turtă subţire, ca o plăcintă, din făină de grâu, foarte sărată, denumită „turtuca de Andrei“, pe care o mănâncă la culcare. Se crede că cel pe care tânăra îl visează că îi aduce apă ca să îi astâmpere setea va fi viitorul ei soţ.

Hramul Mănăstirii „Peştera Sfântul Apostol Andrei“

Duminică, începând cu ora 9.00, la Mănăstirea „Peştera Sfântul Apostol Andrei“ din localitatea Ion Corvin, sfânta liturghie va fi oficiată de un sobor de ierarhi din ţară şi din străinătate. În anii 1930, cunoscutul teolog Ioan Dinu a amenajat peştera unde a trăit Sfântul Andrei. PS Chesarie Păunescu, episcopul Constanţei, a sfinţit acest aşezământ în data de 23 iulie 1944. În perioada comunistă, acesta a fost desfiinţat, dar a fost reactivat în anul 1990. Tot atunci, a devenit schit, iar trei ani mai târziu, a devenit mănăstire de călugări. În acest timp, a fost construit al doilea corp de chilii pentru călugări şi gospodării anexe. Pe 1 octombrie 1995, ÎPS Lucian, Arhiepiscop al Tomisului, a sfinţit paraclisul cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. Construcţia bisericii mari, începută în anul 1998, a fost terminată în 2002. La această mănăstire se află moaştele Sfântului Apostol Andrei, dăruite în anul 2003 de către Mitropolia Kefaloniei din Grecia.

Concert cu intrare liberă, pe scena Casei de Cultură din Constanța

De asemenea, tot duminică, de sărbătoarea Sfântului Andrei, începând cu ora 17.00, pe scena Casei de Cultură din Constanța va avea loc concertul tradițional de colinde. Vor participa corala „Armonia”, grupul bizantin „Sfântul Vasile cel Mare”, corala „Teodoxa”, corala „Mihail Vulpescu” a protoieriei Călărași, corul de copii „Bell canto” al Şcolii gimnaziale nr. 39, Constanța, corul de copii al centrului cultural „Theodor Burada” Constanța, corul Şcolii Generale nr. 1, Eforie Nord. Intrarea este liberă.