În Săptămâna Patimilor Ierarhul Tomisului, ÎPS Teodosie - „Să căutăm Lumina, să fim fii ai Luminii. Să trăim pentru Lumină şi pentru Înviere“

Şi în acest an constănţenii vor avea parte de Lumina Sfântă de la Ierusalim, care va fi adusă în România în seara zilei de sâmbătă, cu un avion special, de o delegaţie a Patriarhiei Române.
 
Sfânta Lumină va fi oferită la slujba de Înviere de către patriarhul BOR, Daniel, clerului şi credincioşilor prezenţi la Catedrala Patriarhală. Ulterior, delegaţii din toată ţara vor primi Sfânta Lumină de la Ierusalim, care va fi dusă către toţi credincioşii din România.
 
ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a anunţat ieri, în contextul unei conferinţe de presă, că, la fel ca în anii anteriori, Sfânta Lumină va ajunge la credincioşii constănţeni pe Marea Neagră, fiind adusă cu barca.
 
„Suntem în pregătirea celei mai mari sărbători, sărbătoarea Paştelui 2018. Suntem în Săptămâna Patimilor. În fiecare seară, începând cu Duminica Floriilor, avem deniile, acele slujbe de zi care se săvârşesc seara, pentru că ele prevestesc lumina cea mare şi biruitoare a lui Iisus Hristos, care este şi prevestitoarea biruinţei noastre asupra păcatului şi morţii. Sigur că cele mai importante denii sunt cele de joi seara, cele 12 evanghelii, când se scoate şi sfânta cruce în mijlocul bisericii, spre închinarea credincioşilor. Vineri seara avem denia Prohodului Domnului, iar sâmbătă este o zi de pregătire. Este sâmbăta caracterizată de tăcere, pentru că Domnul este în mormânt. În noaptea de sâmbătă vom veni la sfânta Înviere. Și în acest an, vom primi Lumina de Paşte, pe care o vom aduce pe apa mării, cu barca. Vom face slujba Învierii în parcul Catedralei «Sfinţi Apostoli Petru şi Pavel», apoi va urma sfânta liturghie în catedrală“, a transmis ierarhul Tomisului.
 

„Sensul vieţii noastre este Învierea“

 
„Această sărbătoare, numită Sărbătoarea Sărbătorilor, ne aşteaptă pe toţi cu o lumină vie şi neînserată. Lumina Învierii lui Hristos este una veşnică. El a îmbrăcat trupul omenesc în această lumină veşnică, care este har dumnezeiesc. Este haina cu care ne aşteaptă Hristos să ne îmbrăcăm şi noi. Noi ne îmbrăcăm anticipat în această haină a Învierii, la fiecare sărbătoare a Paştelui, când luăm lumină şi când mărturisim Învierea lui Hristos. Sigur că această lumină va fi îmbrăcămintea trupurilor celor drepţi, care vor sta de-a dreapta Mântuitorului. De aceea trebuie să căutăm Lumina, să fim fii ai Luminii. Să trăim pentru Lumină şi pentru Înviere. Sensul vieţii noastre este Învierea, pentru că Învierea aduce nestricăciune, aduce viaţă veşnică, aduce bucurie şi fericire.
 
Şi Paştele din anul acesta, care este cu Sfânta Lumină de la Ierusalim în toată ţara noastră, ne aduce arvuna Învierii noastre. De acea trebuie să înţelegem că sărbătorim împreună cu întregul univers, care se înnoieşte la sărbătoarea Învierii. Prăznuiesc şi cerul, şi pământul, şi cele de dedesubt Învierea lui Hristos, pentru că Hristos iese din mormânt ca un mire, îmbrăcat în această lumină. Nu mai poartă haine, cum nu au purtat nici strămoşii noştri înainte de păcat. Iisus este perceput de ucenicii săi ca având o haină albă, deoarece lumina Învierii era orbitoare.
 
Să nu bucurăm cu toţii de această sărbătoare, să prăznuim ca îngerii care au dat piatra la o parte de pe mormânt şi se bucură de Învierea lui Hristos. Toţi cei care s-au pregătit de această sărbătoare acum îşi iau plata. Plata este bucuria, nădejdea de arvuna vieţii cele veşnice. Să păstrăm toţi această bucurie, să ne salutăm cu cel mai frumos salut, care cuprinde cel mai puternic adevăr al credinţei noaste. Să ne salutăm cu salutul «Hristos a Înviat!» şi să răspundem cu „Adevărat a Înviat!»“, a transmis ierarhul Tomisului, ÎPS Teodosie.
 

Sfânta Lumină de la Ierusalim, un miracol al ortodoxiei

 
Lumina Sfântă este considerată un miracol al ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an, de Paşte, la Ierusalim, când, în timpul vecerniei din Sâmbăta Mare, între orele 12.30 şi 14.30, deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc ce se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an, şi care, în primele minute, nu frige. Lumina este adusă credincioşilor de patriarhul Ierusalimului. Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac această verificare, pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare, sunt poliţişti civili, care nu sunt creştini. De obicei, aceştia sunt trei: un arab, un turc şi un reprezentant al statului Israel. Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc. De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase. Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, uşa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii. După desfăşurarea slujbei, patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil şi brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt.

 
La intrare, patriarhul este controlat de poliţişti în prezenţa martorilor care aparţin tuturor confesiunilor. Patriarhul desigilează intrarea în Mormânt şi pătrunde în prima încăpere, în „Capela Îngerului“, însoţit, conform tradiţiei, numai de un arab de religie islamică. Mai departe, patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului şi îngenunchează în faţa lespezii.
 
După rugăciune, cei prezenţi în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt. Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăştie în mici bucăţi. Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra. Rolul patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă, a o aşeza în două cupe de aur şi a se întoarce în „Capela Îngerului“. Ulterior, patriarhul aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări fiecare, apoi iese şi împarte lumină credincioşilor.