Înainte de a fi expuse, piesele vechi au stat prin vitrine particulare sau în curţile oamenilor Povestea statuetelor de la Muzeul de Arheologie (galerie foto)

Fiecare exponat din Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa are povestea lui. Cum majoritatea dintre ele s-au descoperit întâmplător, de către persoane neiniţiate, statuetele şi monedele au străbătut cale lungă până să ajungă într-o vitrină a muzeului şi să fie admirate de toată lumea.

Zeul Pan, cadou unui stomatolog

Statueta Zeului Pan, protectorul turmelor şi al păstorilor, a fost găsită întâmplător de către un constănţean, ne povesteşte Zaharia Covacef, cercetător ştiinţific la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa. După ce vestita piesă a ornat ceva timp vitrina lui de acasă, omul s-a gândit să o ofere cadou medicului stomatolog la care se trata. Acesta, realizând valoarea statuetei, l-a trimis de urgenţă pe pacient să o ducă la Muzeul de Arheologie. Datorită lui statueta de bronz este la loc de cinste în vitrina muzeului şi poate fi admirată. Pentru a nu fi furată, a fost protejată cu geam. Piesa constituie un unicat în iconografia lui Pan. Zeul nud, cu picioare de ţap îmblănite de la şold la genunchi, este aplecat cu palmele întinse. El are corniţe şi barbă de ţap. Pe frunte are două cute verticale, semn că se concentrează la maximum.

Capul lui Venus, găsit după 30 de ani

O poveste interesantă are şi statuia lui Venus. Capul lui Venus s-a găsit în 1973, iar corpul după trei decenii, în anul 2004. Statuia de marmură a fost realizată din marmură în secolul II. „O parte din statuie a fost descoperită în apropiere de Muzeul de Arheologie, când se săpau şanţurile pentru introducerea unei conducte de apă, pe strada Traian.

La muzeu se găseşte şi singura reprezentare a zeului Marte, care a fost vârf de steag. Statueta a fost descoperită la Murfatlar, odată cu construcţia canalului.

În urmă cu câţiva ani, un localnic din Fântânele a descoperit un vas imens, din epoca romană, în timp ce-şi săpa grădina pentru culturile de primăvară. A fost nevoie să sape vreo două săptămâni până când a scos vasul la lumină. Omul spera că este plin cu monede, dar în el era doar pământ. Imediat, a anunţat autorităţile.

Prinţesa care doarme în muzeu

Odată cu lucrările de sistematizare a oraşului au ieşit la lumină peste 1.000 de morminte vechi. Piese rare în depozitul muzeului sunt sarcofagele cu simboluri, dar şi altarele funerare. Prinţesa antică dormind somnul de veci la primul etaj al muzeului este piesa de rezistenţă. Fibula, inelele, cununa de lauri, mărgelele de aur o împodobesc şi acum. În mormântul ei au fost descoperite peste 160 de grame de aur. Necropola care datează din secolul al II-lea a fost descoperită de arheologi lângă Consulatul turc din Constanţa. În morminte s-au mai găsit obiecte de ceramică, mărgele din pastă de sticlă, ace de păr din os, opaiţe, obiecte care, conform credinţelor epocii, urmau să-l însoţească pe defunct în viaţa de dincolo.

Monedele din morminte sunt foarte importante pentru a încadra necropola într-o anumită perioadă istorică. Cele mai vechi datează cu cinci secole înainte de Hristos.

Cele mai multe locuri de veci ale strămoşilor noştri s-au găsit în apropierea zidurilor cetăţii când s-a construit ansamblul de locuinţe de pe strada Mircea cel Bătrân, bulevardul Ferdinand şi Gara Constanţa.

Turiştii arheologi

Un alt sarcofag a fost descoperit la Olimp în urmă cu patru decenii. La deschiderea lui au participat toţi turiştii străini care la acel moment se aflau în staţiune. Dovadă este filmul care rulează acum pe ecranul unui televizor, alături de mumia care a fost găsită în sarcofag. Din păcate, pentru că mormântul a fost deschis în condiţii de lumină, multe piese s-au deteriorat. Filmuleţul a fost predat reprezentanţilor muzeului de fiul unuia dintre cei prezenţi la marea descoperire.