Înălţarea Sfintei Cruci, zi de post aspru. Ce nu este bine să faci astăzi

Înălţarea Sfintei Cruci, prăznuită astăzi, cu evlavie, de creştini, este cea mai veche sărbătoare consacrată cinstirii Crucii pe care a fost răstignit Iisus. Praznicul împărătesc din ziua de 14 septembrie este respectat cu smerenie prin post negru, deoarece ne amintește de patimile și de moartea Mântuitorului.

Calendarul popular consemnează această zi şi sub denumirile de Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, marcând începutul culegerii viilor. Cea de-a doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişuri, hibernând până primăvara viitoare.
 
Înălţarea Sfintei Cruci marchează două evenimente solemne
 
La slujbele oficiate în lăcaşurile de cult ortodoxe, astăzi, sunt marcate două evenimente importante din istoria Sfintei Cruci, şi anume: aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul şi înălţarea în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335. Pe 14 septembrie, totodată, prăznuim aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
 
Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Constantin şi Elena. Se spune că, în ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor, împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei învinge“. Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce.

Aproape de Golgota au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu El. Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstignit Iisus, patriarhul Ierusalimului, Macarie, a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. În momentul în care patriarhul a aşezat lângă tânără Sfânta Cruce, se spune că aceasta a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vadă crucea.

Datini şi obiceiuri străvechi

Astăzi, credincioşii nu au voie să lucreze pe câmp sau prin casă. De asemenea, li se impune şi o restricţie culinară. Prin urmare, în această zi, nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez seamănă cu o cruce.
 
Se dau de pomană, pentru sufletul celor morţi, vase de lut. De obicei, ele se oferă copiilor, cu apă proaspătă de izvor, lapte sau miere. Deasupra se aşază un colac sau un covrig. Pomana este primită alături de o lumânare. Monedele sfinţite azi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă, chiar dacă este şi de carton, aduc belşug şi spor în munca de fiecare zi.
 
În tradiţia populară, frunzele şi florile de busuioc, menta, maghiranul şi cimbrul sunt plante magice. Ele se sfinţesc, iar în timpul slujbei se păstrează lângă crucea bisericii. Potrivit datinii, busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le proteja de boli, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de trăsnete. Se spune că perele culese în această zi sunt bune pentru a vindeca afecţiunile. De asemenea, dacă tună astăzi, conform tradiţiei, va fi o toamnă lungă.

Cum ne facem corect sfânta cruce

Semnul crucii este unul dintre ritualurile creştine cele mai vechi, de aceea, trebuie făcut cu profund respect. Semnul crucii se face astfel: se împreunează primele trei degete de la mâna dreaptă, simbolizând Sfânta Treime, iar cele două degete mici le lipim strâns de podul palmei, simbolizând pe Adam şi Eva. Se duce mâna la frunte şi se zice „În numele Tatălui“, „şi al Fiului“, cu mâna la pântece, „şi al Sfântului Duh“, la cei doi umeri. Apoi mâna se lasă în jos şi se spune „Amin!“.

 
Reamintim că astăzi, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, Arhiepiscopul Tomisului va fi prezent la Mănăstirea Dervent. Acolo, începând cu ora 8.45, ÎPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie, care va fi urmată de procesiunea spre Izvorul Tămăduitor, unde va avea loc o slujbă de sfinţire a apei.