Inamicii nevăzuţi Cum se "blătuiesc" infecţiile intraspitaliceşti
Inamicii nevăzuţi:Cum se "blătuiesc" infecţiile intraspitaliceşti
25 Jan, 2011 00:00
ZIUA de Constanta
1334
Marime text
Infecţiile intraspitaliceşti, bolile pe care le căpătăm în locurile din care ar trebui să plecăm sănătoşi, sunt o mare ameninţare.
Este adevărat, statisticile par liniştitoare, dar asta din cauză că, într-o anumită perioadă, infecţiile nesocomiale nu au fost raportate la adevărata lor... valoare. Constantin Dina, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană, spune că, din păcate, aceste infecţii nosocomiale sunt în creştere faţă de 2009, dar în scădere faţă de anii precedenţi: "Ne-am uitat şi la anii 2002, 2003, 2004, 2005... În 2005, am avut 133 de astfel de infecţii, în 2008 - zece cazuri, iar în 2010 avem 37 de cazuri. Sunt infecţii nosocomiale, spitalele încearcă să le ţină sub control, noi verificăm şi monitorizăm lunar ceea ce se întâmplă legat de aceste infecţii şi vom face tot ce este posibil ca acestea să fie cât mai puţine. Nu pot fi zero cazuri". Mihaela Dinisov, directorul adjunct al DSP explică faptul că în fiecare spital există o Secţie de Prevenire şi Control a Infecţiilor Nosocomiale, cu personal dedicat special acestei activităţi, care are obligaţia să urmărească permanent situaţia şi, în colaborare cu laboratorul de microbiologie care deserveşte spitalul şi cu medicii clinicieni, să declare infecţiile nosocomiale. "Această scădere se datorează şi faptului că, la un moment dat, a devenit un indicator pentru evaluarea spitalului şi atunci ideea a fost, vă daţi seama, de subraportare. Acum, în ultimul timp, din cauza legislaţiei şi a situaţiilor existente, numărul a început deja să crească, dar este vorba despre o creştere mică", a declarat Dinisov. Aceasta a mai spus că fiecare spital este obligat să aibă un plan de prevenire a infecţiilor nosocomiale, să-şi facă autocontrolul, să recolteze probe, să vadă ce germeni circulă prin spital, dacă aceştia sunt germeni cu rezistenţă la antibioticele utilizate şi, în funcţie de asta, să poate fi stabilită şi o politică a administrării de antibiotice. Un motiv pentru care infecţiile intraspitaliceşti sunt un pericol pentru sănătate este şi modul invaziv de acţionare al medicinei moderne. Cu toate acestea, o mare problemă este şi neraportarea cazurilor, din diverse motive. "În momentul în care se declară situaţie, se pot lua măsuri din timp, să intervii, pentru a nu se extinde. Există amenzi pentru manager, pentru directorul medical şi pentru şefii de secţii. În 2010 au fost aplicate astfel de amenzi. Cea mai mare amendă este de 5.000 de lei. Aşa cum am spus, în 2008 am avut zece raportări, iar în 2010 - 37. Au început să crească... s-au raportat sporadic şi, odată ce le raportează, nu îi putem amenda. Însă, dacă îi prindem că nu raportează, din alte surse, atunci începem să aplicăm amenzi. Dacă vom constata că planurile de măsuri pe care noi le dăm către secţiile spitalului şi către spital în general nu se pun în aplicare, vom merge până la suspendarea activităţii secţiei respective, fără niciun fel de probleme. Dacă ei continuă să funcţioneze cu secţia, aceasta constituie infracţiune", a mai spus Constantin Dina. Cele mai frecvente îmbolnăviri intraspitaliceşti sunt provocate de bacterii precum enterobacter, klebsiella, stafilococul aureus şi escherichia coli.
Este adevărat, statisticile par liniştitoare, dar asta din cauză că, într-o anumită perioadă, infecţiile nesocomiale nu au fost raportate la adevărata lor... valoare. Constantin Dina, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană, spune că, din păcate, aceste infecţii nosocomiale sunt în creştere faţă de 2009, dar în scădere faţă de anii precedenţi: "Ne-am uitat şi la anii 2002, 2003, 2004, 2005... În 2005, am avut 133 de astfel de infecţii, în 2008 - zece cazuri, iar în 2010 avem 37 de cazuri. Sunt infecţii nosocomiale, spitalele încearcă să le ţină sub control, noi verificăm şi monitorizăm lunar ceea ce se întâmplă legat de aceste infecţii şi vom face tot ce este posibil ca acestea să fie cât mai puţine. Nu pot fi zero cazuri". Mihaela Dinisov, directorul adjunct al DSP explică faptul că în fiecare spital există o Secţie de Prevenire şi Control a Infecţiilor Nosocomiale, cu personal dedicat special acestei activităţi, care are obligaţia să urmărească permanent situaţia şi, în colaborare cu laboratorul de microbiologie care deserveşte spitalul şi cu medicii clinicieni, să declare infecţiile nosocomiale. "Această scădere se datorează şi faptului că, la un moment dat, a devenit un indicator pentru evaluarea spitalului şi atunci ideea a fost, vă daţi seama, de subraportare. Acum, în ultimul timp, din cauza legislaţiei şi a situaţiilor existente, numărul a început deja să crească, dar este vorba despre o creştere mică", a declarat Dinisov. Aceasta a mai spus că fiecare spital este obligat să aibă un plan de prevenire a infecţiilor nosocomiale, să-şi facă autocontrolul, să recolteze probe, să vadă ce germeni circulă prin spital, dacă aceştia sunt germeni cu rezistenţă la antibioticele utilizate şi, în funcţie de asta, să poate fi stabilită şi o politică a administrării de antibiotice. Un motiv pentru care infecţiile intraspitaliceşti sunt un pericol pentru sănătate este şi modul invaziv de acţionare al medicinei moderne. Cu toate acestea, o mare problemă este şi neraportarea cazurilor, din diverse motive. "În momentul în care se declară situaţie, se pot lua măsuri din timp, să intervii, pentru a nu se extinde. Există amenzi pentru manager, pentru directorul medical şi pentru şefii de secţii. În 2010 au fost aplicate astfel de amenzi. Cea mai mare amendă este de 5.000 de lei. Aşa cum am spus, în 2008 am avut zece raportări, iar în 2010 - 37. Au început să crească... s-au raportat sporadic şi, odată ce le raportează, nu îi putem amenda. Însă, dacă îi prindem că nu raportează, din alte surse, atunci începem să aplicăm amenzi. Dacă vom constata că planurile de măsuri pe care noi le dăm către secţiile spitalului şi către spital în general nu se pun în aplicare, vom merge până la suspendarea activităţii secţiei respective, fără niciun fel de probleme. Dacă ei continuă să funcţioneze cu secţia, aceasta constituie infracţiune", a mai spus Constantin Dina. Cele mai frecvente îmbolnăviri intraspitaliceşti sunt provocate de bacterii precum enterobacter, klebsiella, stafilococul aureus şi escherichia coli.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii