Începe Postul Sfintei Mării. Ce tradiţii, obiceiuri şi superstiţii trebuie să respecţi ca să-ţi meargă bine

Astăzi, credincioşii ortodocşi intră în Postul Sfintei Marii sau, cum mai este cunoscut în popor, Postul Adormirii Maicii Domnului. Acesta debutează la începutul lui Gustar şi se termină pe data de 15 august, atunci când lumea creştin-ortodoxă prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare. Este unul dintre cele patru posturi mari de peste an, un post cu dată fixă.
 
Timp de două săptămâni, enoriaşii vor mânca bucate care nu sunt de origine animală, marţea şi joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, şi se vor îngriji de sufletele lor, participând la slujbe speciale. În mod deosebit, biserica recomandă să fie citită zilnic rugăciunea „Paraclisul Maicii Domnului“. Zilele de post îi pregătesc pe creştini pentru cele două mari praznice din luna august: Schimbarea la Faţă a Maicii Domnului (6 august) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august).
 
În Postul Sfintei Mării nu se fac nunţi, sezonul se deschide după data de 15 august şi rămâne deschis până la Postul Crăciunului.

Din tolba cu tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

În popor se crede că de sărbătoarea Schimbării la Faţă, denumită popular şi Obrejenia sau Pobrejenia, se leagă o sumedenie de superstiţii. Astfel, se spune că la această zi mare, natura se pregăteşte de toamnă. Păsările călătoare se pregătesc la rândul lor de plecare spre tărâmuri calde, iar animalele târâtoare încep să intre în pământ, la adăpost de vreme rece.
 
O altă tradiţie populară ne spune că, de Obrejenie, oamenii trebuie să-şi ceară iertare unii de la alţii, dacă au fost certaţi, altfel vor fi mustraţi tot restul anului.
 
În tradiţia noastră, a românilor, s-au fundamentat de-a lungul timpului anumite superstiţii, mai mult sau mai puţin respectate. Astfel, se crede că persoanele care mănâncă struguri înainte de Obrejenie vor avea dureri de burtă, fiindcă aceştia trebuie, mai întâi, duşi la biserică pentru a fi sfinţiţi. De asemenea, se spune că fetele nu trebuie să se spele pe cap de Obrejenie, deoarece părul va înceta să le mai crească, la fel cum şi iarba nu se va mai înălţa începând cu această sărbătoare. Cei care nu ţin sărbătoarea Schimbării la Faţă vor sfârşi uscaţi şi gălbejiţi, precum florile care se vor ofili începând cu această zi.
 
În ceea ce priveşte munca, o altă practică indică faptul că femeile care spală rufe de Pobrejenie vor fi năpădite de păduchi şi ploşniţe, iar femeilor însărcinate, dacă prăznuiesc această zi, li se prezice o naştere facilă. Totodată, se zice că nu este bine ca de Obrejenie să te mai scalzi în apele repezi de munte, fiindcă apele se răcesc, iar cerbii vin şi le spurcă urinând în ele. O altă superstiţie anunţă chiar şi moartea. Astfel, cine nu-şi vede umbra capului la răsăritul soarelui în dimineaţa zilei de Obrejenie se spune ca va muri până la sfârşitul anului.

Sfânta Maria Mare în tradiţia populară

Postul se sfârşeşte la 15 august, odată cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mare - sărbătoare prăznuită în amintirea zilei în care Fecioara Maria a plecat la cele veşnice. Nu se ştie cu exactitate nici anul, nici ziua când a adormit Sfânta Fecioară. Sărbătoarea încheie un ciclu, care se redeschide la 8 septembrie, odată cu sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, şi semnifică cum dintr-o sămânţă, aparent fără viaţă, se va naşte un nou spic de grâu plin cu boabe, pentru a adeveri că din moarte va fi înviere.
 
La Adormirea Maicii Domnului se recomandă culegerea florilor şi punerea lor la icoane. Se spune că ele au puteri sfinte şi tămăduitoare, alinând dureri în caz de nevoie. În dimineaţa zilei de Sfânta Maria, de regulă, femeile ar trebui să meargă la biserică şi să împartă struguri, prune şi faguri de miere. Totodată, conform tradiţiei populare, dacă de Sfânta Marie Mare înfloresc trandafirii, atunci, toamna va fi lungă. În familiile care au fete de măritat, mamele pun la icoana Fecioarei flori de busuioc, în speranţa că fiicele lor vor avea noroc în dragoste şi viitorul lor ginere va fi un flăcău cumsecade, harnic şi drăgăstos.