Marțea Albă sau Mătcălăul. Firimiturile de la masa de Paște se îngroapă astăzi

Săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului este cunoscută în popor drept Săptămâna Luminată. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști, iar cei botezați erau numiţi "luminați" și purtau haine albe în toată săptămâna următoare, de unde și numele de Săptămâna Luminată.

Marţea din Săptămâna Luminată poartă numele de Marţea Alba şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paste şi vin roşu.
O tradiţie spune că în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui. În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pască “. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.

Umblatul cu pasca

În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci. În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.

Exista o credinţă potrivit căreia firimiturile care rămâneau de la mesele de Paşti era bine să fie păstrate; îngropate, din ele ar răsări o plantă numită cucoană sau mărunca, plantă bună de pisat şi de pus în băutură atunci când o femeie vroia să facă copii. Potrivit tradiţiei, a treia zi de Paşte este permisă şi ciocnirea ouălor „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.

Marţea din Săptămâna Luminată (prima săptămână după Paşte) poartă numele de Marţea Albă. Este o zi nelucrătoare, în care nu se spală, nu se calcă şi nu se face curat. Femeile de la ţară dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.
Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

Marțea Dracului

Ziua de marţi din săptămâna Luminată mai este cunoscută în alte zone şi ca Marţea Dracului, fiind consacrată pomenirii celor vii, dar şi celor morţi, dar şi drept Mătcălăul, un prilej de bucurie prin practicile de înfrăţire între copiii de până la 14 ani. Un obicei specific bănăţean,  se ţine în prima marţi de după Paşte. Mătcălăul este şi un prilej de bucurie, un simbol al vieţii, prin practicile  de înfrăţire care-i sunt specifice. În această zi, copiii de până la 14 ani se duc la un pom înflorit pentru a se înfrăţi. Sub pom se aşază ouă roşii şi sare. De asemenea se pregatesc bucate pe care le vor mânca la final(mămăligă, omletă, cârnaţi).

În popor există credinţa că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porţile raiului pentru sufletele păcătoşilor reţinute în iad, de la Adam şi până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Uşile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.
În această perioadă, toate lucrurile se umplu de lumina sfântă a Învierii Domnului.

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „harți". Conform Tipicului Sfântului Sava, miercurea și vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului și Duminica Tuturor Sfinților (prima după Rusalii), este "dezlegare la pește". De asemenea, de la Învierea Domnului și până la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar închinăciuni.


Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată, sunt oficiate după o rânduiala specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții.