Moşii de Rusalii. Tradiţii Azi se dau de pomană vase cu fructe, colaci şi lumânări pentru cei răposaţi

În acest an, praznicul Moşilor de Vară (Moşii de Rusalii), sărbătoare cunoscută în tradiţia populară sub denumirea de Moşii de cireşe, este orânduit sâmbătă, 18 iunie. Moşii de vară pe care-i prăznuim în această sâmbătă preced sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt (Duminica Rusaliilor).
 
Cu această ocazie, în toate bisericile ortodoxe din ţară se oficiază sfinte liturghii, urmate de slujbe de pomenire a tuturor rudelor noastre trecute la viaţa veşnică. Cu sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile), orânduită la 50 de zile după Paşti, se încheie ciclul sărbătorilor pascale.
 
Tradiţia spune că, începând cu Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele rudelor noastre trecute la viaţa veşnică au călătorit libere prin locurile unde au trăit. În Sâmbăta Moşilor de Vară, sufletele lor sunt triste deoarece trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo şi să-i părăsească pe cei dragi. De aceea, credinţa creştină spune că este bine ca sufletele celor adormiţi să se întoarcă liniştite în mormintele din care au plecat şi să se împace cu această situaţie, iar rudele celor comemoraţi trebuie să le facă pomeni şi să respecte tradiţiile familiei. De Moşii de Rusalii se dau de pomană vase cu fructe, colaci şi lumânări pentru cei răposaţi, în prima parte a zilei, iar în partea a doua, fiecare poate să dea de pomană pentru sufletul său.

Cei trecuţi la viaţa veşnică aşteaptă ofrande 

Din vremuri imemoriale, se crede că, la sărbătoarea moşilor, rudele trecute la viaţa veşnică aşteaptă să primească ofrande şi, dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposaţii rămân supăraţi. Tradiţia spune că atât în lumea satelor, cât şi în mediul urban, ofrandele se împart în special persoanelor sărace şi străinilor şi nu este încurajat schimbul de pomeni între rude.

Mâncarea de pomană trebuie să fie caldă 

Din moşi-strămoşi, mâncarea caldă dată de pomană este bine primită, pentru că mirosul ofrandelor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică. În multe localităţi din Muntenia, credincioşii împlinesc vechile tradiţii, iar masa de pomană caldă se mai numeşte „aburel” sau „aburi”. În acelaşi timp, pomana împărţită pentru sufletele rudelor adormite este pusă în vase de lut noi, cumpărate numai pentru această comemorare.

Ritualul de comemorare şi în cimitire 

Ritualul de pomenire împlinit în biserici se continuă în cimitire: mormintele sunt curăţate şi împodobite cu flori de tei şi cu frunze de nuc. Credincioşii aprind lumânări şi aceste surse de lumină sunt lăsate să ardă pe parcursul ritualului de pomenire. La mormintele celor comemoraţi se dau de pomană vase de lut, de porţelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei şi umplute cu lapte, cu vin sau cu cireşe. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfânt sau a Cincizecimii.
 
În diferite localităţi din Prahova, se împart căni de lut umplute cu vin şi împodobite la toartă cu flori de trandafir şi de tei. Gospodinele prepară păsat (făină de porumb măcinat mai mare) fiert în lapte). Această ofrandă tradiţională se taie felii, se pune pe frunze de nuc şi se împarte săracilor în cimitir. Totodată, ritualul împărţirii bucatelor se împlineşte şi în familia persoanei comemorate. Gospodinele împart vase cu mâncare, cu păsat, cu vin şi cireşe rudelor şi vecinilor, în memoria celor adormiţi. În satele din judeţul Argeş, gospodarii care fac pomenire pentru cei adormiţi întind masa în curtea casei şi o împodobesc cu vase pline cu numeroase bucate. Pe lângă bucatele specifice praznicului, în mijlocul mesei se pun grămezi de cireşe, de flori şi de colăcei. Gospodarii invită la masă rudele, prietenii şi vecinii să se ospăteze, pentru sufletele celor adormiţi din familia sa.
 
După ce au dat de pomană, gospodarii gustă şi ei din cireşe şi din celelalte bucate. De asemenea, în multe localităţi argeşene, se dau de pomană lumânări aprinse, colaci unşi cu miere, colivă, vase de lut umplute cu lapte sau cu vin, pâine de casă şi mâncare gătită, cireşe, oale mari de lut, pentru ca sufletele morţilor să aibă din ce să bea apă. După ce au dat de pomană, gospodarii gustă şi ei din cireşe şi din celelalte bucate. În tot Ardealul se dau de pomană fructe şi colaci. În fiecare familie „se ridică” pomeniri, adică se face pomenirea tuturor rudelor decedate în familie.
 
În Moldova, credincioşii dau de pomană căni şi străchini umplute cu orez cu lapte, cu vin şi cu cireşe, împodobite la toartă cu flori de tei, ca şi în alte zone ale ţării. În acelaşi timp, gospodinele pregătesc pentru Moşii de Vară bucate cu carne de miel, plăcinte cu varză sau cu brânză.

Femeile nu au voie să toarcă 

În ziua praznicului, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toţi colacii daţi de pomană nu vor ajunge la cei pomeniţi, ci „se întorc” în casa celor care i-au dăruit, spune tradiţia.

Ierarhul Tomisului oficiază slujba de pomenire a celor adormiţi la Biserica „Sfânta Treime”

Astăzi, 18 iunie, începând cu ora 8.00, ÎPS Teodosie va oficia sfânta liturghie și slujba de pomenire de obște a celor adormiți la Biserica „Sfânta Treime” (Culmea Nord).

Duminică, ÎPS Teodosie va binecuvânta frunzele de nuc

Duminică, 19 iunie, Biserica Ortodoxă prăznuiește Pogorârea Sfântului Duh. Cu acest prilej, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia sfânta liturghie la Catedrala Arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța, începând cu ora 8.30. La sfârșitul slujbei, ierarhul Tomisului va citi rugăciunea de binecuvântare a frunzelor de nuc, care simbolizează „limbile de foc” pogorâte peste apostoli.