Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
05:46 26 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Nu lăsaţi câinii liberi pe străzi! Vor fugi şi nu se vor mai întoarce Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Constantin şi Elena

ro

21 May, 2016 00:00 2638 Marime text
În fiecare an, pe data de 21 mai, creştin-ortodocşii îi prăznuiesc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Pentru constănţeni, sărbătoarea este cu atât mai importantă cu cât cei doi sfinţi sunt ocrotitorii oraşului.
 
Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este marcată cu cruce roşie în calendarul creştin ortodox. Constantin cel Mare s-a născut în anul 274, în Naissus, Serbia. El a devenit conducător al întregului Imperiu Roman după învingerea lui Maxentiu. Există o legendă conform căreia, în lupta cu Maxentiu, Constantin cel Mare a văzut pe cer o cruce luminoasă, care stătea deasupra soarelui şi care era inscripţionată cu următoarele cuvinte: „In hoc signo vinces” (Prin acest semn vei birui). În noaptea dinaintea luptei, Iisus Hristos i-a apărut în vis bărbatului, cerându-i să pună semnul crucii pe steagurile soldaţilor. Astfel a fost câştigată lupta, iar Constantin a devenit împărat.
 
Împăratul Constantin i-a ajutat pe creştini să între în legalitate, iar împărăteasa Elena, mama sa, a găsit crucea pe care a fost răstignit Iisus.
 
Împăratul Constantin se închina zeilor romani, aşa cum făceau toţi ai lui, până când, înaintea unei bătălii, i s-a arătat pe cer, ziua, în amiaza mare, semnul crucii şi a văzut scris cu litere de foc: „Prin acest semn vei învinge”. Noaptea, împăratul l-a visat pe Iisus Hristos, care-l îndemna să creeze un steag cu semnul crucii pe el şi aşa va deveni învingător. După ce a câştigat bătălia cu Maxentiu, prin inspiraţie divină, împăratul Constantin i-a apreciat altfel pe creştini, al căror semn era crucea sfântă.
 
Devenit stăpân al Romei, Constantin a dat un decret de încetare a prigonirii creştinilor. În lucrările sale, Constantin a fost susţinut de mama sa, împărăteasa Elena. Aceasta moare în anul 327 şi, zece ani mai târziu, în 337, moare şi împăratul Constantin.
 
Ziua de 21 mai, în care sunt prăznuiţi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, este marcată de mai multe tradiţii, obiceiuri şi superstiţii. În calendarul popular, 21 mai este nu numai sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi, ci şi ziua de Constantin Graur sau Constandinu Puilor, moment în care se crede că păsările cerului îşi învaţă puii să zboare.

Păstorii hotărăsc cine le va fi baci

Demult, se credea că recolta câmpului va fi distrusă de foc sau de păguboasele păsări zburătoare dacă pământul va fi lucrat în această zi. De asemenea, de ziua Sfinţilor Împăraţi nu se lucra pentru ca uliii să nu fure din ograda gospodarului. Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena marca sfârşitul perioadei de însămânţare a ovăzului, a meiului şi a porumbului.
 
Ziua Sfinţilor Împăraţi este şi momentul în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor fi amplasate stânele şi cine va fi angajat să le păzească pe timpul păşunatului. Pentru a fi apăraţi de farmece, blesteme, vrăjitorii şi diavoli, la ţară, oamenii făceau un foc şi stăteau în jurul lui. Prin fumul focului erau trecute şi oile, ca să fie ferite de rele în perioada în care stăteau la stână. De asemenea, prin sate se făcea gălăgie mare, pentru ca vrăjitoarele care încercau să fure sporul laptelui să fie izgonite. Ţinând seama că o nouă generaţie ameninţă recoltele, era interzis să se muncească în această zi.
 
Prin odihnă de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constandinu Puilor era ultima în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă. Astăzi, se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.
 
În această zi, casele se stropesc cu agheasmă şi tămâie, întrucât se crede că acest lucru alungă duhurile rele. Viţa-de-vie nu trebuie tunsă astăzi, deoarece se spune că graurii vor mânca strugurii. Nici măcar buruienile sau frunzele uscate nu trebuie înlăturate în ziua de 21 mai.
 
O altă superstiţie spune că gospodării nu trebuie să îşi lase câinii pe uliţă, pentru că aceştia vor fugi şi nu vor mai reveni acasă.
 
În această zi nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să ceri sau să dai bani cu împrumut. De asemenea, astăzi nu se spală, nu se coase şi nu se fac alte treburi în casă.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii