O candelă pentru o viaţă luminoasă Sfinţii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, modele de viaţă duhovnicească

Creştinii îi prăznuiesc, azi, pe Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. Cei trei teologi au trăit la sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul celui următor şi fiecare dintre ei a avut o contribuţie esenţială la teologia creştină, fiind numiţi protectori ai învăţământului teologic.
 
Cei trei ierarhi sunt cunoscuţi ca modele de viaţă duhovnicească, iar învăţăturile au fost preţuite de creştinătate de-a lungul secolelor. Pe lângă darul tălmăcirii Sfintelor Scripturi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur au urcat şi înalta treaptă a arhieriei, de aceea sunt cunoscuţi sub numele de Sfinţii Trei Ierarhi. La sfârşitul secolului al III-lea şi începutul secolului al IV-lea, când biserica creştină se eliberase din prigoana sângeroasă a stăpânirii romane, dar aluneca pe panta ereziilor, cei trei ierarhi au luptat pentru înţelegerea şi păstrarea dreptei credinţe apostolice, referitoare mai ales la Sfânta Treime. De atunci, învăţătura lor ortodoxă se păstrează până în zilele noastre, aşa cum a fost desăvârşită de ei. De aceea, secolul a IV-lea al erei creştine este denumit „secolul de aur al creştinismului“.

Cine sunt cei trei sfinţi

Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în Capadocia, în secolul IV. După studii urmate în Cezareea Capadociei, Constantinopol şi Atena, a devenit profesor de retorică. La scurt timp, a părăsit catedra şi a intrat în monahism. A rămas în istoria Bisericii drept autorul „Regulilor vieţii monahale“, el fiind cel care, împreună cu Sf. Grigorie, a pus bazele colecției de opere teologice cunoscute sub numele de „Filocalia“. Lui i se datorează organizarea vieţii monahale, construirea primului aşezământ filantropic Vasiliada, redactarea liturghiei care-i poartă numele (se oficiază de zece ori pe an). A fost episcop în Cezareea Capadociei.
În secolul al XI-lea, în rândurile teologilor au apărut neînţelegeri referitoare la cinstea acordată celor trei Sfinţi Ierarhi. Pentru a pune capăt disputei, Sfinţii Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz şi Ioan Gură de Aur s-au arătat, unul câte unul, apoi toţi trei, arhiereului Ioan, care păstorea cetatea Evhaitenilor. Atunci, sfinţii i-au spus ierarhului: „Noi, precum vezi, la Dumnezeu una suntem şi nicio împotrivire sau vrajbă nu este între noi. Ci fiecare la timpul său, îndemnaţi fiind de Duhul Sfânt, am scris învăţături pentru mântuirea oamenilor. Nu este între noi unul întâi şi altul al doilea, şi de vei chema pe unul, vin şi ceilalţi doi. Drept aceea, scoală-te de porunceşte celor ce se ceartă să nu se mai certe pentru noi. Serbaţi-ne într-o singură zi şi ne prăznuiţi cu bună-cuviinţă!“ Ierarhul a făcut precum au poruncit sfinţii şi s-a stabilit data de 30 ianuarie ca zi de praznic.

Tradiţii de spor şi sănătate

Sărbătoarea este o zi dedicată reconcilierii; acum se împacă rudele după lungi dispute, iar toate proiectele comune vor aduce prosperitate în căminul acestora. În ziua de prăznuire a celor Trei Ierarhi, sunt benefice pelerinajele în lăcaşurile de cult care poartă hramul celor trei sfinţi. Tot în această zi, este bine să fie ajutaţi copiii săraci care doresc să devină preoţi. Pentru spor şi pentru sănătate, la masa sărbătorească se consumă peşte şi fructe, simboluri ale unei vieţi duhovniceşti smerite. În ziua de Trisfetite începe să se schimbe vremea, chiar dacă frigul tot îşi arată colţii. Când în ziua praznicului curg streşinile, primăvara va fi friguroasă; dacă este ger, va urma o vară călduroasă. În ziua prăznuirii celor Trei Sfinţi Ierarhi, se face pomenire pentru sporul casei şi pentru sănătate trupească şi sufletească a membrilor familiei; totodată, se dau de pomană cărţi de rugăciune şi iconiţe care-i reprezintă pe cei trei ierarhi.

La acest praznic este bine să dăm de pomană o candelă, pentru ca tot anul viaţa noastră să fie luminoasă. În calendarul popular, în această zi de sărbătoare sunt interzise activităţile gospodăreşti. Bolnavii trebuie să se roage pentru sănătatea lor, întrucât cei trei ierarhi sunt doctori vindecători. În mediul rural, numeroase familii îi serbează pe cei trei ierarhi ca patroni ai casei. Se împart ofrande pentru morţii neîmpărtăşiţi, gospodinele fac colivă, merg la biserică să o sfinţească şi apoi împart ofrande - colivă, fructe şi peşte - la trei bărbaţi, în memoria rudelor decedate din familie. Se spune că gospodina care nu respectă această sărbătoare va rămâne văduvă. Fetele nemăritate trebuie să se roage celor trei ierarhi să le aducă bucurii şi un soţ bun. În ziua praznicului, pentru a afla care este ursitul lor, fetele trebuie să mănânce pâine cu sare.
 
Azi, Înaltpreasfinţia Sa Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va săvârși Sfânta Liturghie la biserica ce poartă hramul Sfinților Trei Ierahi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, situată în zona Cireșica.