Obiceiuri şi tradiţii în ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel Sărbătoarea marchează jumătatea verii agrare şi vremea secerişului

Pe 29 iunie, Biserica Ortodoxă îi cinsteşte pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Astăzi este ziua hramului Catedralei Arhiepiscopale „Sf. Ap. Petru şi Pavel“ din Constanţa.
 
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt şi ocrotitorii celor din penitenciare. Cei doi apostoli se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, contribuind la răspândirea cuvântului evanghelic în multe părţi ale lumii. Sfântul Apostol Petru s-a născut în Galileea în anul 10 î.Hr. şi a primit la botez numele de Simon. El este fratele Sfântului Apostol Andrei, cel care a adus creştinismul în ţara noastră. Îl urmează pe Mântuitorul Iisus Hristos, devine apostol şi primeşte misiunea de a vesti tainele împărăţiei lui Dumnezeu şi de a împărtăşi harul divin.
 
La rândul său, Sf. Apostol Pavel s-a născut în cetatea Tars şi a primit numele de Saul. A studiat Vechiul Testament şi a devenit apărător al Legii Vechi şi aprig prigonitor al creştinilor. Participă chiar la uciderea Arhidiaconului Ştefan, când păzeşte hainele ucigaşilor. Pe când mergea la Damasc, pentru a-i prigoni pe creştini, aude glasul lui Hristos, care îl întreabă: „Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti?“ După revelaţie, se converteşte la creştinism. Episcopul Damascului, Anania, l-a botezat pe la anul 34-35 d. Hr. şi a primit numele Pavel. Sfântul Ioan Gură de Aur a spus despre el că „este fereastra prin care lumea păgână a văzut pe Hristos“. În ziua de 29 iunie a anului 67, ambii apostoli au fost martirizaţi la Roma, Sfântul Apostol Petru prin răstignire cu capul în jos, iar Sfântul Apostol Pavel prin tăierea capului, din porunca împăratului Nero.
 
Sărbătoarea, cunoscută sub numele de Sânpetru de Vară
 
În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli, cunoscută sub numele de Sânpetru de Vară, marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului. Sânpetru este închipuit, în folclorul românesc, ca personaj pământean sau ca divinitate celestă. În vremurile imemoriale, Sânpetru de Vară umbla pe pământ singur sau însoţit de Dumnezeu. În ziua cinstirii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi. Potrivit credinţei populare, de Sânpetru de Vară, femeile trebuie să împartă oale cu apă, în speranţa că cei morţi vor avea ce să bea pe lumea cealaltă. Totodată, în această zi, oamenii n-au voie să toarcă, deoarece se spune că astfel se întorc colacii de la morţi.
 
O altă practică ce nu se recomandă în această zi este scuturarea merilor. Se spune că respectarea acestei datini conduce la ocrotirea ogoarelor de ploaia cu grindină. De asemenea, potrivit tradiţiei, femeile tinere nu au voie să mănânce mere până la Sânpetrul de Vară, pentru a nu-i supăra pe morţi. Femeile văduve şi în etate, dacă vor să fie sănătoase, trebuie să se abţină de la mâncatul merelor până la sărbătoarea Sfântului Ilie. Un alt obicei practicat în această zi se referă la oamenii pistruiaţi. Aceştia, pentru a scăpa de pistrui, trebuie să se spele pe faţă cu apă, la miezul nopţii sau la cântatul cocoşului.
 
Pe timpuri, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel se ţinea timp de trei zile. În acest mod, se credea că agricultorii vor fi protejaţi de potop, iar rodul de grâne va fi bogat. În popor, sărbătoarea marchează jumătatea verii agrare şi vremea secerişului. Se spune că, în ziua Sfinţilor Petru şi Pavel, privighetorile şi cucii nu mai cântă. Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în păduri. Pe vremuri, în prima duminică după Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, în ţinutul Muntelui Găina, din Munţii Apuseni, se organiza Târgul de fete, însă, după introducerea calendarului gregorian pe stil nou, această tradiţie a dispărut.