Resturi ginecologice la pubela de gunoi

Poluare cu materiale medicale in plin centrul orasului

Siringi folosite, placente, manusi, obiecte de unica folosinta, recipiente cu continut de sange, pansamente au fost doar cateva din resturile descoperite de redactorii nostri la pubelele din apropierea unui cabinet medical ginecologic * Acesta se afla amplasat pe bulevardul Mamaia, in zona in care isi desfasoara activitatea ginecologul Vladimir Peteanu, unde are deschis un cabinet medical de specialitate * Personalul angajat aici, dupa terminarea orelor de program, arunca resturile medicale rezultate in timpul zilei in pubela comunitatii * Zilnic, de dimineata pana seara, pubelele in cauza sunt rascolite de tot felul de indivizi, in cautare de orice prin gunoaie * Cabinetul nu are un contract de eliminare a deseurilor periculoase rezultate din activitate, fapt care contravine normelor in vigoare

In ultima perioada de timp, am primit la sediul redactiei sesizari din partea unor constanteni privind existenta in pubelele municipale a seringilor medicale uzitate, a unor placente, recipiente care au continut sange sau alte lichide biologice, manusi si alte obiecte de unica folosinta. Acestia erau alarmati nu numai de gradul de poluare cauzat de aceste deseuri medicale, dar si de posibilitatea generarii unor cazuri de imbolnavire a populatiei din zona care vine in contact cu aceasta categorie de gunoaie.Un astfel de caz a fost semnalat pe bulevardul Mamaia, in zona in care isi desfasoara activitatea medicul ginecolog Vladimir Peteanu, unde are deschis un cabinet medical de specialitate. Personalul acestuia obisnuieste ca, dupa terminarea orelor de program, sa faca curatenie si sa arunce pur si simplu resturile medicale rezultate in timpul zilei in pubela comunitatii. Data fiind specialitatea, si anume ginecologia, administratorul cabinetului ar trebui sa detina un contract cu un incinerator prin intermediul caruia sa elimine deseurile rezultate considerate periculoase. Pornind de la posibila existenta a acestui contract, am crezut ca personalul care deserveste cabinetul incalca de la sine putere normele legale in vigoare. Nu mica ne-a fost mirarea cand am aflat ca, de fapt, nu exista un asemenea contract intre administrator si nici un incinerator sau crematoriu din judet. Persoane autorizate si avizate in domeniu din cadrul Directiei de Sanatate Publica Constanta au afirmat ca modul in care orice cabinet medical trebuie sa gestioneze deseurile rezultate din activitatea pe care o desfasoara este reglementat prin Ordinul Ministerului Sanatatii 219/2002. Tot acestea au mai declarat ca nu exista cazuri izolate, ci este o practica obisnuita la nivelul unor asemenea cabinete de specialitate. Acest act normativ reprezinta unul dintre criteriile importante de autorizare a activitatii medicale. Potrivit prevederilor acestui ordin, fiecare unitate medicala, indiferent de specialitate, trebuie sa aiba un plan de gestionare a deseurilor rezultate, periculoase sau nepericuloase, pe care sa-l si aplice.

Legea afirma: "Poluatorul plateste"

Principiul de baza este "poluatorul plateste"; drept urmare, eliminarea acestor deseuri este strict responsabilitatea fiecaruia dintre administratorii cabinetelor medicale, laboratoarelor de analiza si investigatie medicala, laboratoarelor de tehnica dentara etc. Lungul sir de obligatii trasate de actul normativ incepe de la colectarea si separarea deseurilor care tine seama de categoriile din care fac parte acestea, periculoase sau nepericuloase, pana la eliminarea lor de catre operatori de salubrizare si incinerare autorizati de forurile competente existente. Atunci cand este vorba despre cele asimilabile deseurilor menajere: ambalaje, flacoane de perfuzii, materiale sterile, nu este nici o tragedie, acestea putand fi tratate ca oricare alt gunoi din propriile gospodarii. Insa cand in gunoaie oamenii intrezaresc placente, seringi, ace cu fir, recipiente care au continut sange sau alte lichide biologice, manusi si alte obiecte de unica folosinta, se poate afirma deja ca este vorba de deseuri periculoase.De cele mai multe ori, un criteriu de selectie a optiunii in ceea ce priveste colectarea si eliminarea deseurilor este si ritmul in care se desfasoara actul medical. In stomatologie, de exemplu, majoritatea cabinetelor practica preturi cat mai mici posibile tocmai pentru a atrage cat mai multi pacienti. Daca un asemenea cabinet functioneaza trei ore intr-o zi de lucru si programul include trei zile pe saptamana, numarul pacientilor va fi net inferior comparativ cu alt cabinet care are un program mai mare de lucru, preturi acceptabile si, implicit, pacienti mai multi, rezultand prin urmare si o cantitate mai mare de deseuri colectate. In consecinta, nici unul dintre administratorii de cabinete nu poate anticipa cu oarecare exactitate cantitatea totala de deseuri rezultata pentru care sa realizeze o contractare cu o societate de salubrizare si un incinerator. "Toate aceste considerente nu reprezinta o scuza in ceea ce priveste incalcarea normelor de protectie a mediului pe care unitatile medicale trebuie sa le respecte, ci o realitate care nu este conforma cu cerintele Uniunii Europene", a declarat, in urma cu o luna, un epidemiolog din cadrul Directiei de Sanatate Publica Constanta. La randul lor, reprezentantii Garzii de Mediu ridica neputinciosi din umeri, afirmand ca nu pot lua nici o masura pentru ca, in urma cu ceva timp, au fost scoase din competenta acestei institutii verificarea si sanctionarea nerespectarii prevederilor legale cu referire la deseurile medicale periculoase.