Sâmbătă sunt Moşii de Iarnă. Postul e aproape. Se fac pregătiri pentru Lăsatul-secului de carne

Mai e puţin până la Moşii de Iarnă, aşa cum mai este cunoscută în limbajul popular sâmbătă care precede duminica Lăsatului-secului de carne sau a Înfricoşătoarei Judecăţi şi care anunţă faptul că Postul Mare este aproape, la o distanţă de o săptămână. 

În această sâmbătă, a 18-a din luna februarie, se face pomenirea morţilor, motiv pentru care, încă de vineri, în familiile în care se respectă tradiţia Moşilor de Iarnă, gospodinele prepară bucate pe care le vor duce la biserică, pentru a fi sfinţite. Odată binecuvântate, bunătăţile se împart pentru sufletul „adormiţilor“ pomeniţi la slujbă. 

Ce bucate se pregătesc şi ce e bine a (nu) se face

Pentru această zi se pregătesc colivă, colac şi vin, nelipsite de la nicio slujbă de pomenire a morţilor, alături de pomelnic şi lumânări, dar şi plăcinte cu brânză, sarmale, preparate din carne şi fructe, după posibilităţile fiecăruia. În unele zone ale ţării se obişnuieşte ca în această zi să se pregătească piftii, numite şi răcituri, fiind ultima zi când se mai pot găti aceste bucate, motiv pentru care Moşii de Iarnă se mai numesc şi Moşii de Piftii.
 
Legat de această tradiţie, se spune că în această zi femeile nu trebuie să mai lucreze deoarece vor tremura ca piftia şi li „se va întoarce“ pomana înapoi. De asemenea, se mai crede că piftiile pregătite pentru această zi trebuie mâncate, astfel încât să nu mai rămână nimic pentru duminica Lăsatului-secului de carne, sau, în caz contrar, ele trebuie aruncate, pentru a se evita apariţia valurilor de frig în plin sezon estival.
 
Se spune că cei care merg la cimitir trebuie să aprindă la mormintele celor dragi cel puţin două lumânări, deoarece numai aşa se vor încălzi sufletele celor adormiţi. De asemenea, există credinţa că sufletele morţilor se întorc în această zi pe pământ şi se hrănesc cu aburii mâncărurilor care se gătesc pentru ei, astfel încât „hrana“ le ajunge tot timpul anului.

Moşii de Iarnă în zilele noastre

Din păcate, în ultimii ani, obiceiul mersului la biserică în sâmbăta Moşilor de Iarnă a fost abandonat treptat, până la uitare, de tot mai multe gospodine, care nici nu mai gătesc bucate în mod special pentru sufletul celor adormiţi, ci preferă să cumpere produse gata făcute, ambalate, pe care le împart apoi, în familie, printre vecini sau la cimitir, în amintirea celor trecuţi la Domnul.
 
Moşii de Iarnă deschid seria sâmbetelor pomenirii morţilor, care se va încheia, înainte de Săptămâna Patimilor, cu Sâmbăta lui Lazăr, care anul acesta va fi pe 8 aprilie. În această sâmbătă, Biserica Ortodoxă Română îi mai prăznuieşte pe Sfântul Ierarh Leon, episcop al Romei, şi Sfântul Agapit, episcopul Sinadei.

Pregătiri pentru „Săptămâna albă“ sau „Săptămâna nebunilor“

Doar „săptămâna albă“ sau „săptămâna brânzei“, numită aşa pentru că în această perioadă se consumă lapte, iaurt şi brânză, îi va mai despărţi pe creştin-ortodocşi de cel mai mare şi mai important post din întreg calendarul bisericesc, Postul Mare, al Paştilor sau Păresimile. Ultima zi de „frupt“, constând în lapte, ouă şi brânză, va fi pe 26 martie, ziua Lăsatului de Sec de brânză, căreia i se spune şi duminica Izgonirii lui Adam din Rai. În „săptămâna albă“ se pot consuma ouă, brânză şi lapte chiar şi în zilele de miercuri şi vineri.
 
Săptămâna aceasta, cuprinsă anul acesta între 20 şi 26 februarie, se mai numeşte în popor şi „săptămâna nebunilor“, deoarece acum, după cum a notat cercetătorul Ion Ghinoiu, „numai nebunii pornesc a se însura, numai proştii şi urâţii satelor abia acum dau zor ca să se căsătorească, pe când toţi cei cuminţi, câţi au avut de gând să se însoare în decursul cârnilegilor, s-au însurat deja cu mult mai înainte“. În această săptămână care urmează a se încheia se pun capăt tuturor ospeţelor specifice „Câşlegilor de iarnă“, adică din perioada Crăciunului până la Lăsatul-secului, iar creştinii se pregătesc să întâmpine aşa cum se cuvine, prin post şi rugăciune, praznicul Învierii Domnului.
 
Sursă foto: www.crestinortodox.ro