Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea familiei De ce este interzis astăzi să calci, să coşi şi să găteşti

Cunoscută şi sub numele de Paraschiva, Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită de Biserica Ortodoxă în fiecare an, pe 14 octombrie. În anul 1641, moaştele sale au fost aduse la Iaşi de către domnitorul Vasile Lupu şi aşezate în ctitoria sa, Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi“.
 
Aducerea moaştelor la Iaşi a fost un gest de recunoştinţă din partea patriarhului Partenie I şi a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice. Începând din anul 1889, moaştele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
 
Sfânta s-a născut în Epivatos, un sat situat pe lângă mare, nu departe de cetatea Calicatria, unde s-a călugărit de tânără, împreună cu fratele ei, Evtimie. A dus o viaţă ascetică în pustie, rugându-se neîncetat. Într-o noapte i s-a arătat un înger, care i-a spus să se întoarcă acasă, căci acolo trebuie să moară. S-a întors şi a murit la 27 de ani. A fost îngropată ca o străină, departe de sat, căci nimeni nu recunoscuse în ea pe fata frumoasă de odinioară.
 
Sfânta Cuvioasa Parascheva s-a arătat în vis la doi oameni evlavioşi, în strălucirea ei cerească, cerând ca trupul ei înmiresmat să fie scos din mormânt. Sfintele moaşte au făcut minuni pentru mii de oameni. Duse din Epivatos la Târnovo şi apoi la Constantinopol, după sute de ani, moaştele Sfintei Parascheva au ajuns la Iaşi, unde se află şi acum. Ele au fost aduse pe 14 octombrie 1641 şi în această zi este cinstită Cuvioasa Parascheva de Biserică şi de miile de români evlavioşi care vin în pelerinaj din toate părţile ţării.

Tradiţii şi obiceiuri 

În această zi sfântă, este interzis să calci, să coşi, să găteşti sau să faci alte treburi în gospodărie, dacă vrei să eviţi durerile de cap şi pe cele oculare. Conform unei superstiţii străvechi, printre bucatele mâncate sau date de pomană nu trebuie să se numere şi poamele cu cruce, nucile, castraveţii sau pepenele roşu. Împarte, în schimb, must şi vin nou, dar şi pâine sau lipie.
 
Sfânta Parascheva se roagă lui Dumnezeu şi pentru femeile însărcinate. Dacă urmează să devii mămică, se spune în popor că este bine să împarţi din bucatele tale unor copii sărmani. Vei avea astfel parte de ocrotirea sfintei la naştere, iar naşterea ta va fi una uşoară, fără dureri. Mai mult, azi se fac previziuni ale vremii, dar şi ţinând cont de somnul oilor. Dacă oile dorm înghesuite şi strânse laolaltă în această zi, ciobanii cred că iarna care va veni va fi una lungă, grea şi friguroasă. Dacă, în schimb, oile dorm risipite, iată un semn că iarna care va veni va fi blândă.
 
În gospodăriile de la ţară se aprind focuri, oamenii dorind astfel să îndepărteze spiritele rele. Ciobanii consideră că iarna care urmează va fi una grea dacă oile dorm îngrămădite şi blândă dacă acestea stau răsfirate. În această zi se fac praznice pentru morţi şi se împart ofrande. Mai există tradiţia că gospodarii să îşi cumpere cojoace şi să facă pregătirile pentru iarnă. Se mai spune că, aşa cum este vremea de Sf. Parascheva, aşa va fi până la Sfântul Dumitru. Totodată, o altă superstiţie mai spune că, aşa cum va fi vremea în ziua cuvioasei, aşa va fi şi în celelalte sărbători din acest an.
 
Sfânta Parascheva ocroteşte familia, iar de ziua ei trebuie să fim mai smeriţi, mai potoliţi în acţiuni, să medităm şi să ne rugăm pentru mântuirea noastră în faţa Domnului.

Blestemul veşmintelor sfintei

Puţini creştini ştiu că Sfânta Parascheva poartă şi un blestem, ce datează din 1641. Hainele Sfintei Cuvioase Parascheva se fac după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii ţin post şi fac rugăciune înainte de a începe să le lucreze, spun preoţii de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Veşmintele ocrotitoarei Moldovei sunt schimbate de cinci ori pe an şi sunt dăruite de ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei, unor biserici care poartă hramul Sfintei Parascheva. Ritualul după care sunt schimbate veşmintele este unul sacru, la care participă doar câţiva preoţi ai Mitropoliei. Preoţii spun că Sfânta Parascheva mai poartă nişte veşminte care nu se dau jos niciodată. Acestea au un sigiliu ce are înscris pe el blestemul domnitorului Vasile Lupu şi al mitropolitului Varlaam, care sună astfel: „Blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva“.

Rugăciune către Sfânta Cuvioasă Parascheva

Se spune că, dacă te rogi cu tărie, moaştele sfintei fac minuni. Iată o rugăciune pe care trebuie să o rosteşti dacă ai necazuri:
 
„Doamne, Dumnezeul nostru, Tu, Cel ce ai zis şi s-a făcut toata făptura, nu întoarce faţa Ta de la noi, păcătoşii, ca să nu vină asupra-ne mânia cea groaznică şi înfricoşătoare a durerilor, care este rodul păcatelor noastre, ce în toată ziua, nenumărate, cu nesocotinţă le săvârşim.

 
Noi suntem păcătoşi, netrebnici şi plini de răutate; iar Tu eşti izvorul vieţii şi al milostivirii. Nu ne lăsa, Doamne! Nu trece rugăciunea noastră, a păcătoşilor, nici ne răsplăti nouă după nelegiuirile noastre, ci pentru că nu suntem vrednici a câştiga milostivirea prin sârguinţa cea de toate zilele, dăruieşte-ne-o Tu ca un îndurat mult-milostiv. Doamne, pentru rugăciunile Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, dăruieşte-ne nouă sănătate şi viaţă ferită de toată răutatea şi ne întăreşte cu Duhul Tău cel stăpânitor, ca din adâncul inimilor, cu bucurie, să slăvim prea­sfânt numele Tău în veci. Amin“.