Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii Tradiţii de Rusalii
Una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii: Tradiţii de Rusalii
31 May, 2015 00:00
ZIUA de Constanta
3511
Marime text
3511
Marime text
Pogorârea Duhului Sfânt sau Rusaliile este sărbătoarea creștină care comemorează pogorârea Sfântului Spirit asupra ucenicilor lui Hristos și se celebrează, anual, la 50 de zile după Înviere.Sărbătoarea Rusaliilor se ține diferit în funcție de fiecare regiune a țării. Conform etnografilor, în Dobrogea, Moldova și Transilvania, creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de trei zile, în Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de şapte zile, iar în Banat, opt zile.
În tradiția românească, se spune că cine nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular „luat din Rusalii”.
La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.
De asemenea, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare aceste buruieni, pentru a nu fi „luați din Rusalii” sau pociți de Ielele neiertătoare. O sărbătoare atât de mare și complexă cum este cea a Rusaliilor aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în comunităţile mai mici, la sate.
Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte 7-8, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și bani.
Un alt obicei specific Rusaliilor, care se întâlnește prin zonele Ardealului, poartă numele de „Împănatul boului”. Obiceiul constă într-o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat, boul va fi eliberat, iar o tânără fată va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul care urmează.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
