Tradiţii de Sfântul Ioan Botezătorul. De ce trebuie să ne stropim azi cu agheasmă nouă?
Tradiţii de Sfântul Ioan Botezătorul. De ce trebuie să ne stropim azi cu agheasmă nouă?
07 Jan, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
4571
Marime text
Pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, numit Înaintemergătorul Domnului pentru că a anunțat venirea lui Hristos.
Dacă ieri creștinii ortodocși au prăznuit una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, astăzi este marcată o altă sărbătoare importantă: Ziua Sfântului Ioan Botezătorul. Sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de Sânt-Ion, Înaintemergătorul Domnului sau Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Azi, se încheie oficial sărbătorile de iarnă, care au fost deschise la 6 decembrie de praznicul Sfântului Nicolae.
În tradiția populară se spune că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și trebuie sărbătorită cum se cuvine pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, în popor se spune că ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului. În ziua de Sfânt Ion există obiceiul „Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.
Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ioan Botezătorul, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și, după terminarea slujbei, stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii „iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc. Iordanitorii erau băieții care aveau vârsta mai mare de 15 ani. Însă, nu vârsta era principala condiție a intrării în ceata iordăniților. Cea mai importantă cerință pentru a fi primit în rândul iordănitorilor era să te fi bucurat de sănătate în tot anul. Conducătorul cetei lua de la preot, în ajun, o căldărușă cu agheasmă de la Bobotează, și îi stropea pe toți cei întâlniți, urându-le să trăiască mulți ani și să le fie de bine. De cele mai multe ori, cei intâlniți erau ridicați pe brațe și duși cu forța la râu sau la lac sub amenințarea că-i aruncă în apă. Aceștia se răscumpărau cu un dar. În acest obicei există credința că cei cei udați acum vor fi sănătoși tot anul.
Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli în decursul anului. De asemenea, bătrânii satului spun că, potrivit tradiției populare, după Sfântul Ioan Botezătorul se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
Dacă ieri creștinii ortodocși au prăznuit una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox, astăzi este marcată o altă sărbătoare importantă: Ziua Sfântului Ioan Botezătorul. Sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de Sânt-Ion, Înaintemergătorul Domnului sau Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Azi, se încheie oficial sărbătorile de iarnă, care au fost deschise la 6 decembrie de praznicul Sfântului Nicolae.
În tradiția populară se spune că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și trebuie sărbătorită cum se cuvine pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, în popor se spune că ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului. În ziua de Sfânt Ion există obiceiul „Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.
Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ioan Botezătorul, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și, după terminarea slujbei, stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii „iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc. Iordanitorii erau băieții care aveau vârsta mai mare de 15 ani. Însă, nu vârsta era principala condiție a intrării în ceata iordăniților. Cea mai importantă cerință pentru a fi primit în rândul iordănitorilor era să te fi bucurat de sănătate în tot anul. Conducătorul cetei lua de la preot, în ajun, o căldărușă cu agheasmă de la Bobotează, și îi stropea pe toți cei întâlniți, urându-le să trăiască mulți ani și să le fie de bine. De cele mai multe ori, cei intâlniți erau ridicați pe brațe și duși cu forța la râu sau la lac sub amenințarea că-i aruncă în apă. Aceștia se răscumpărau cu un dar. În acest obicei există credința că cei cei udați acum vor fi sănătoși tot anul.
Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli în decursul anului. De asemenea, bătrânii satului spun că, potrivit tradiției populare, după Sfântul Ioan Botezătorul se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii