Tradiții și obiceiuri Ruşii, moldovenii, lipovenii, sârbii serbează, azi, Crăciunul

 
200 de milioane de creştini ortodocşi sărbătoresc azi Crăciunul pe stil vechi. Aceşti credincioşi marchează Nașterea Domnului conform calendarului iulian, ce are un decalaj de 13 zile faţă de cel gregorian folosit de marea majoritate a planetei.
 
În Rusia, Vladimir Putin a mers pentru slujba de Crăciun la biserica din Sankt Petersburg, unde a fost botezat tatăl său. În schimb, premierul Dmitri Medvedev a fost la slujba oficiată de patriarhul Kirill la Moscova. În mesajul transmis de Crăciun, Vladimir Putin a felicitat biserica pentru că se implică în menținerea păcii și armoniei în țară.
 
Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.  Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în România în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi. Astfel, pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, dar şi pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep în 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi, relatează Agerpres.
 
Masa de Crăciun a ruşilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean), lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă de vie sau varză. Nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert se servesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză (vareniki) şi alte specialităţi ruseşti. Imediat după masă încep să apară şi colindătorii, care cântă în casă, în faţa icoanei.
 
Pentru ucrainenii din Maramureş, sărbătorirea Naşterii Mântuitorului se face potrivit obiceiurilor moştenite de generaţii. În Ajunul Crăciunului se mănâncă de post, dar tradiţia cere ca pe masă să fie aşezate nouă feluri de mâncare, aceasta simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este "hrebleanca", o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, nu poate lipsi de pe masă grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peştele. Un obicei aparte este acela că picioarele mesei sunt legate cu un lanţ, iar aceasta rămâne aşa până la Bobotează, pentru ca binele să rămână în casă.
 
Sârbii, pe lângă bucatele speciale pe care le pregătesc cu acest prilej, aprind la miezul nopţii de Ajun badnjak-ul (o creangă de stejar), pentru că arzând, acesta aduce în viaţa lor: bunăstare, fericire şi noroc. Tradiția badnjak-ului spune că anul care va urma va fi unul bogat și reușit dacă flăcările în care arde trunchiul de stejar sunt înalte. După badnjack, credincioşii sârbi pleacă acasă cu crenguţe de stejar cu paie. Buchetul de ramuri aduce putere și tărie pentru Noul An, iar paiele amintesc de ieslea în care s-a născut Iisus Hristos. Până la miezul nopţii, se mănâncă doar mâncăruri de post, iar sub feţele de masă se pun, conform tradiţiei: bani şi fân, acestea urmând să fie scoase doar la Bobotează (19 ianuarie). Atunci fânul va fi dat animalelor din gospodărie.
 
Naşterea Mântuitorului este sărbătorită şi de basarabeni tot pe 7 ianuarie, unde activează două mitropolii: Mitropolia Basarabiei, ce aparţine canonic de Patriarhia Română, şi Mitropolia Moldovei, care aparţine Patriarhiei Ruse, fiind pe stil vechi. În Basarabia există obiceiul ca Ajunul Crăciunului să fie aşteptat cu pâine. Gospodinele coc din aluat "crăciunelul", un colac mic în forma cifrei opt, dar şi "ajunelul", care nu completează optul, adică doar vesteşte apropierea, ajunul Naşterii Domnului. Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la Sf. Gheorghe, când se scot şi se dau la animale ca să la păzească de rele.