Trecătorule, opreşte-te o clipă din drumul tău... Personalităţi înmormântate pe Aleea Principală din Cimitirul Central din Constanţa (galerie foto)
Trecătorule, opreşte-te o clipă din drumul tău...: Personalităţi înmormântate pe Aleea Principală din
26 Aug, 2014 00:00
ZIUA de Constanta
13913
Marime text
Cimitirul Central din Constanţa este locul unde se odihnesc pentru vecie persoane cunoscute ale municipiului. Actori celebri, profesori, militari, aviatori, preoţi, medici şi oameni de afaceri îşi dorm somnul etern pe aleea principală din cimitir. Jean Constantin, Gelu Manolache, Aurel Oprea, Rafte Pascal, Dumitru şi Elena Băsescu, Petrache Trandafir, Dumitru Bulancea, Aurel Pop Simion sunt doar câteva dintre persoanele cunoscute ale municipiului Constanţa care au fost înmormântate aici.
Dr. Aurel Oprea (1951 - 2003), magistrat, lector universitar, unul dintre fondatorii Facultăţii de Drept, Ştiinţe Administrative şi Sociologie din cadrul Universităţii „Ovidius“.
Petrică Iordache (1954 - 2007), alias Don Pedro, era un important şi totodată controversat om de afaceri din Constanţa, aflat printre zecile de persoane cercetate, în perioada 2006 - 2008, pentru posibile fapte grave de corupţie, presupuse a fi comise în reţeaua Vămilor - filiera Constanţa Sud. În perioada dintre producerea presupusei fapte, iulie 2006, şi perioada finalizării anchetei DNA, Don Pedro a decedat în condiţii foarte suspecte.
Carmen Ecaterina Cumpănă (1958 - 2004) şi-a pus amprenta pe dezvoltarea ziarului Telegraf, conducând agenţia de publicitate ani la rând.
Părinţii preşedintelui Traian Băsescu - Lt. col (R) Dumitru Băsescu (1925 - 2002), Elena Băsescu (1929 - 2010).
Rafte Pascal (1939 - 2013) - director al SC Neptun-Olimp, consilier local la Constanţa între 2000 - 2004, membru în conducerea PNŢCD şi fost deţinut politic.
Actorul Jean Constantin (1927 - 2010) s-a născut pe 21 august, la Techirghiol. În decursul carierei, a jucat în peste 80 de filme. Debutul a avut loc pe scena Teatrului de Stat Fantasio din Constanţa. În anii ’70, a devenit celebru datorită seriei de filme „Brigada Diverse“. Printre cele mai importante filme în care a jucat, se numără „Nea Mărin Miliardar“, „Păcală se întoarce“, „A doua cădere a Constantinopolului“, „Poker“. Jean Constantin a fost numit cetăţean de onoare al oraşului Constanţa, iar în anul 2003, Consiliul Director al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România i-a acordat o clachetă de aur şi o medalie jubiliară „Magna cum Laudae“. La Techirghiol, se află un mozaic care îl întruchipează pe marele actor Jean Constantin în timp ce interpreta personajul Ismail din „Toate pânzele sus“.
Generalul de Brigadă Ion Cârlig (1951 - 2004) a condus IPJ Constanta intre anii 1997 - 2001.
George Parteca (1987 - 2012), fiul omului de afaceri Stelian Parteca, a murit la începutul lunii ianuarie 2012, într-un cumplit accident rutier, produs în staţiunea Mamaia. Familia sa deţine hotelurile Select şi Del Mar din Mamaia.
Actorul Gelu Manolache (1934 - 1996) este cunoscut pentru rolurile sale din filmele „Unde se duc muştele iarna“ (1991), „Eu, tu şi Ovidiu“ (1977), „Adio, dragă Nela“ (1972), „B.D. la munte şi la mare“ (1971).
Amiralul Gheorghe Anghelescu (1934 - 2008) s-a născut pe 18 septembrie în satul Brăteşti, judeţul Teleorman. A îndeplinit funcția de comandant al Marinei Militare Române în perioada 1990 - 1997. Prin Decretul nr. 294 din 10 august 1995, viceamiralul Gheorghe Anghelescu a fost înaintat la gradul de amiral - cu trei stele. Ulterior, acest grad a fost redenumit ca viceamiral-comandor. Prin Decretul nr. 502 din 24 septembrie 1997, viceamiralul-comandor Gheorghe Anghelescu a fost trecut în rezervă începând cu 30 septembrie 1997. Traian Băsescu l-a avansat pe viceamiralul în retragere Gheorghe Anghelescu la data de 19 decembrie 2006 la gradul de amiral (cu patru stele). În ultimii ani ai vieții, amiralul Gheorghe Anghelescu a fondat Asociația „Clubul Amiralilor“ și a fost primul președinte al Consiliului Director al acestei asociații.
Petrache Trandafir (1949 - 1999) a deţinut funcţia de viceprimar al municipiului Constanţa în legislatura 1996 - 1998. El a activat în cadrul PNL din anul 1993 şi a fost cel care a realizat unificarea liberalilor la Constanţa, înainte ca acest lucru să se petreacă la nivel naţional.
Contraamiralul (R) Vasile Valerian Harşovschi (1949 - 2012) s-a născut la 30 decembrie 1949, în municipiul Suceava. De-a lungul anilor, a ocupat mai multe funcţii, dintre care amintim: ofiţer cu navigaţia pe navă antisubmarină, comandant de navă antisubmarină, şef de stat major al unităţii de nave antisubmarine, şef de stat major şi apoi comandant al unei unităţi de nave dragoare, şef al secţiei de pregătire pentru luptă din Statul Major al Marinei Militare, comandant de mare unitate nave dragoare, şef de stat major al Flotei Maritime şi comandant al Flotei maritime. În 2002, a fost trecut în rezervă. În timpul Revoluţiei din decembrie 1989, în funcţia de comandant al Divizionului Dragoare Maritime, a răspuns de apărarea dinspre mare a Portului Midia.
Generalul de brigadă (R) Teodor Stanca (1922 -2008) a condus jandarmeria constănţeană aproape un sfert de secol, în perioada 1960 - 1984. Teodor Stanca a împărtăşit întotdeauna din experienţa lui celor mai tineri. Fostul comandant a ajutat la realizarea Sălii Tradiţiilor în cadrul Grupării de Jandarmi şi le-a pus la dispoziţie organizatorilor materiale, echipamente şi fotografii.
Contraamiralul Petre George (1934 - 2012) a decedat pe stradă, în urma unui stop cardiac. Absolvent al Liceului Militar de Marină din Galaţi (1954) şi al Şcolii Militare Superioare de Marină, promoţia 1958, George Petre a urmat, în perioada 1971 - 1973, cursurile Academiei de Înalte Ştiinţe Militare, secţia Marină, obţinând licenţa în ştiinţe militare şi filosofie. În 1984, a fost avansat la gradul de contraamiral, iar în 1995 a trecut în rezervă, prin pensionare. George Petre a fost membru fondator al Asociaţiei Absolvenţilor Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“, dar şi vicepreşedinte al Consiliului Director Naţional al Ligii Navale Române (LNR). George Petre şi-a dedicat ultimii ani din viaţă revistei „Marea Noastră“, al cărei redactor-şef a fost. A fost autor şi coautor la următoarele volume: „Rememorări la ţărmul mării“, „Tradiţii navale româneşti“, împreună cu Ion Bitoleanu, „Monografia Liceului Militar de Marină“, realizată cu Mariana Graur, „Noi contribuţii la studierea războiului pe Dunăre. 1877 - 1878“, coautor Georgeta Borandă.
Piloţii de aviaţie Dumitru Bulancea (1935 - 1975) şi lt.col. Aurel Pop Simion (1931 - 1957) au decedat în 1975, în cadrul unui zbor de instrucţie cu aterizare pe aerodromul Giarmata (Timişoara). Cei doi erau piloţi foarte bine pregătiţi, instructori de zbor în toate condiţiile meteorologice, cu multă experienţă şi ore de zbor. Catastrofa s-a produs la întoarcerea de la Giarmata, undeva după virajul patru, la patru kilometri de aerodrom, pe direcţia de aterizare. S-a întâmplat pe 12 iunie 1975, piloţi fiind locotenent-colonel Aurel Pop Simion şi locotenent-colonel Dumitru Bulancea, care zburau cu un avion MIG-21 dublă comandă. Conducător de zbor la MK era locotenent-colonel Cristian Dumitru. Cauzele tragediei au rămas incerte. Astfel, nu s-a stabilit dacă a fost vorba despre o greşeală de pilotaj sau dacă avionul a fost trăsnit, având în vedere condiţiile meteo deosebite (ploaie, fulgere).
Scafandrii Cosmin Furtună (1982 - 2010) şi Liviu Antim (1983 - 2010) au pierit în accidentul aviatic de la Tuzla, produs pe 5 iulie 2010, în care a fost implicată o aeronavă tip Antonov An-2. Aeronava aparţinea Forțelor Aeriene Române. Accidentul s-a soldat cu 12 morți și doi răniți. Pe 5 iulie 2010, un avion de tip An-2,care aparținea Școlii de Aplicație pentru Forțele Aeriene „Aurel Vlaicu“ din Boboc și făcea un zbor de antrenament pentru parașutiști militari a avut probleme la decolare și, după un zbor de doi kilometri, s-a prăbușit, 12 persoane dintre cele 14 aflate la bord pierzându-și viața. Dintre aceștia, patru militari făceau parte din Forțele Aeriene Române și opt din Forțele Navale Române (scafandri).
Erou al revoluţie române, Lazăr Cercel (1947 -1998) a fost unul dintre cei mai vehemenţi manifestanţi ai Revoluţiei din 1989. Era un lăutar de etnie rromă care, în momentul izbucnirii Revoluţiei, se afla în anticamera prim-secretarului Mihai Marina şi aştepta să intre în audienţă la acesta. Văzând că lumea pătrunde în clădire, Cercel s-a adaptat imediat situaţiei. S-a aşezat în fruntea revoluţionarilor şi a intrat în biroul prim-secretarului, pe care l-a ameninţat cu un briceag şi a încercat să-l arunce de la balcon. După ce a încheiat răfuiala cu Mihai Marina, lăutarul a ieşit în balconul Judeţenei de Partid şi s-a autoproclamat „prim-secretar al Constanţei“.
Comisar-şef Dănuţ Pisică (1965 - 2013) a decedat în urma unui infarct miocardic la doar 47 de ani. Dănuţ Pisică a absolvit în anul 1990 Şcoala Superioară de Ofiţeri Activi a Ministerului de Interne, fiind încadrat cu gradul de locotenent la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa - Poliţia Municipiului Constanţa, unde a activat până în anul 1996. Începând cu data de 1.05.1996, până la 15.10.1998, a fost şef al Serviciului de Ordine Publică, când a fost numit ofiţer specialist în cadrul Serviciului de Cercetări Penale la comanda căruia a fost împuternicit în perioada 1.12.2005 - 1.02.2006. La data de 1.02.2006, comisarul-şef Dănuţ Pisică a preluat comanda Secţiei 1 Poliţie Constanţa, până la 1.08.2006, când a obţinut, în urma unui concurs, postul de adjunct al şefului Poliţiei Municipiului Constanţa.
În Cimitirul Central Constanţa se mai odihnesc pentru veşnicie: Emil Simion (15.12.1935 -29.09.2013), lt. col. Petre Iordan (1931 - 1989), ing. Nicolae Leca (1933 - 2008), prof. col. Eugeniu Bălăbănescu (1910 - 1990), preot prof. Dimitrie Chirilă, Gheorghe Sasu (1888 - 1961), Ion Tudoran (1923 - 1973), prof. dr. Iuliana Cârlig (1955 - 2009), prof. ing. Elena Bădescu (1929 - 2010), procuror Dumitru Constantin Popovici (1917 - 1962), lt. col. (R) Nicolae Aldea (1927 - 1989), col. (R) Ion Ciobanu (1956 - 2002), comandor de aviaţie Gheorghe Sitaru (1946 - 2005), veteran de război Marian Nichita (1913 - 1993), viceamiral (R) Postoli Niculae (1949 - 2007), colonel Prosan Vasile (1925 - 1990), comandor (R) ing. Ion Lupu (1950 - 2009), contraamiral (R) Emanoil Ţigănaş (1935 - 1996), col (R) dr. Marin Constantin (1942 - 1995), veteran de război comandor (R) Costică Barac (1929 -1999), comandor (R) Gheorghe Gelu Cernătescu (1921 - 1998), cpt. rg. Mihai Rădulescu (1923 -1973), lt. col. av. Florinel Corneliu Gheorghe (1938 - 1987), veteran de război Stere Ciciu (1918 - 1992), lt. col. Niculae Popescu (1927 - 2002), preot Sergiu Ţilea (1909 - 1983).
Dr. Aurel Oprea (1951 - 2003), magistrat, lector universitar, unul dintre fondatorii Facultăţii de Drept, Ştiinţe Administrative şi Sociologie din cadrul Universităţii „Ovidius“.
Petrică Iordache (1954 - 2007), alias Don Pedro, era un important şi totodată controversat om de afaceri din Constanţa, aflat printre zecile de persoane cercetate, în perioada 2006 - 2008, pentru posibile fapte grave de corupţie, presupuse a fi comise în reţeaua Vămilor - filiera Constanţa Sud. În perioada dintre producerea presupusei fapte, iulie 2006, şi perioada finalizării anchetei DNA, Don Pedro a decedat în condiţii foarte suspecte.
Carmen Ecaterina Cumpănă (1958 - 2004) şi-a pus amprenta pe dezvoltarea ziarului Telegraf, conducând agenţia de publicitate ani la rând.
Părinţii preşedintelui Traian Băsescu - Lt. col (R) Dumitru Băsescu (1925 - 2002), Elena Băsescu (1929 - 2010).
Rafte Pascal (1939 - 2013) - director al SC Neptun-Olimp, consilier local la Constanţa între 2000 - 2004, membru în conducerea PNŢCD şi fost deţinut politic.
Actorul Jean Constantin (1927 - 2010) s-a născut pe 21 august, la Techirghiol. În decursul carierei, a jucat în peste 80 de filme. Debutul a avut loc pe scena Teatrului de Stat Fantasio din Constanţa. În anii ’70, a devenit celebru datorită seriei de filme „Brigada Diverse“. Printre cele mai importante filme în care a jucat, se numără „Nea Mărin Miliardar“, „Păcală se întoarce“, „A doua cădere a Constantinopolului“, „Poker“. Jean Constantin a fost numit cetăţean de onoare al oraşului Constanţa, iar în anul 2003, Consiliul Director al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România i-a acordat o clachetă de aur şi o medalie jubiliară „Magna cum Laudae“. La Techirghiol, se află un mozaic care îl întruchipează pe marele actor Jean Constantin în timp ce interpreta personajul Ismail din „Toate pânzele sus“.
Generalul de Brigadă Ion Cârlig (1951 - 2004) a condus IPJ Constanta intre anii 1997 - 2001.
George Parteca (1987 - 2012), fiul omului de afaceri Stelian Parteca, a murit la începutul lunii ianuarie 2012, într-un cumplit accident rutier, produs în staţiunea Mamaia. Familia sa deţine hotelurile Select şi Del Mar din Mamaia.
Actorul Gelu Manolache (1934 - 1996) este cunoscut pentru rolurile sale din filmele „Unde se duc muştele iarna“ (1991), „Eu, tu şi Ovidiu“ (1977), „Adio, dragă Nela“ (1972), „B.D. la munte şi la mare“ (1971).
Amiralul Gheorghe Anghelescu (1934 - 2008) s-a născut pe 18 septembrie în satul Brăteşti, judeţul Teleorman. A îndeplinit funcția de comandant al Marinei Militare Române în perioada 1990 - 1997. Prin Decretul nr. 294 din 10 august 1995, viceamiralul Gheorghe Anghelescu a fost înaintat la gradul de amiral - cu trei stele. Ulterior, acest grad a fost redenumit ca viceamiral-comandor. Prin Decretul nr. 502 din 24 septembrie 1997, viceamiralul-comandor Gheorghe Anghelescu a fost trecut în rezervă începând cu 30 septembrie 1997. Traian Băsescu l-a avansat pe viceamiralul în retragere Gheorghe Anghelescu la data de 19 decembrie 2006 la gradul de amiral (cu patru stele). În ultimii ani ai vieții, amiralul Gheorghe Anghelescu a fondat Asociația „Clubul Amiralilor“ și a fost primul președinte al Consiliului Director al acestei asociații.
Petrache Trandafir (1949 - 1999) a deţinut funcţia de viceprimar al municipiului Constanţa în legislatura 1996 - 1998. El a activat în cadrul PNL din anul 1993 şi a fost cel care a realizat unificarea liberalilor la Constanţa, înainte ca acest lucru să se petreacă la nivel naţional.
Contraamiralul (R) Vasile Valerian Harşovschi (1949 - 2012) s-a născut la 30 decembrie 1949, în municipiul Suceava. De-a lungul anilor, a ocupat mai multe funcţii, dintre care amintim: ofiţer cu navigaţia pe navă antisubmarină, comandant de navă antisubmarină, şef de stat major al unităţii de nave antisubmarine, şef de stat major şi apoi comandant al unei unităţi de nave dragoare, şef al secţiei de pregătire pentru luptă din Statul Major al Marinei Militare, comandant de mare unitate nave dragoare, şef de stat major al Flotei Maritime şi comandant al Flotei maritime. În 2002, a fost trecut în rezervă. În timpul Revoluţiei din decembrie 1989, în funcţia de comandant al Divizionului Dragoare Maritime, a răspuns de apărarea dinspre mare a Portului Midia.
Generalul de brigadă (R) Teodor Stanca (1922 -2008) a condus jandarmeria constănţeană aproape un sfert de secol, în perioada 1960 - 1984. Teodor Stanca a împărtăşit întotdeauna din experienţa lui celor mai tineri. Fostul comandant a ajutat la realizarea Sălii Tradiţiilor în cadrul Grupării de Jandarmi şi le-a pus la dispoziţie organizatorilor materiale, echipamente şi fotografii.
Contraamiralul Petre George (1934 - 2012) a decedat pe stradă, în urma unui stop cardiac. Absolvent al Liceului Militar de Marină din Galaţi (1954) şi al Şcolii Militare Superioare de Marină, promoţia 1958, George Petre a urmat, în perioada 1971 - 1973, cursurile Academiei de Înalte Ştiinţe Militare, secţia Marină, obţinând licenţa în ştiinţe militare şi filosofie. În 1984, a fost avansat la gradul de contraamiral, iar în 1995 a trecut în rezervă, prin pensionare. George Petre a fost membru fondator al Asociaţiei Absolvenţilor Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“, dar şi vicepreşedinte al Consiliului Director Naţional al Ligii Navale Române (LNR). George Petre şi-a dedicat ultimii ani din viaţă revistei „Marea Noastră“, al cărei redactor-şef a fost. A fost autor şi coautor la următoarele volume: „Rememorări la ţărmul mării“, „Tradiţii navale româneşti“, împreună cu Ion Bitoleanu, „Monografia Liceului Militar de Marină“, realizată cu Mariana Graur, „Noi contribuţii la studierea războiului pe Dunăre. 1877 - 1878“, coautor Georgeta Borandă.
Piloţii de aviaţie Dumitru Bulancea (1935 - 1975) şi lt.col. Aurel Pop Simion (1931 - 1957) au decedat în 1975, în cadrul unui zbor de instrucţie cu aterizare pe aerodromul Giarmata (Timişoara). Cei doi erau piloţi foarte bine pregătiţi, instructori de zbor în toate condiţiile meteorologice, cu multă experienţă şi ore de zbor. Catastrofa s-a produs la întoarcerea de la Giarmata, undeva după virajul patru, la patru kilometri de aerodrom, pe direcţia de aterizare. S-a întâmplat pe 12 iunie 1975, piloţi fiind locotenent-colonel Aurel Pop Simion şi locotenent-colonel Dumitru Bulancea, care zburau cu un avion MIG-21 dublă comandă. Conducător de zbor la MK era locotenent-colonel Cristian Dumitru. Cauzele tragediei au rămas incerte. Astfel, nu s-a stabilit dacă a fost vorba despre o greşeală de pilotaj sau dacă avionul a fost trăsnit, având în vedere condiţiile meteo deosebite (ploaie, fulgere).
Scafandrii Cosmin Furtună (1982 - 2010) şi Liviu Antim (1983 - 2010) au pierit în accidentul aviatic de la Tuzla, produs pe 5 iulie 2010, în care a fost implicată o aeronavă tip Antonov An-2. Aeronava aparţinea Forțelor Aeriene Române. Accidentul s-a soldat cu 12 morți și doi răniți. Pe 5 iulie 2010, un avion de tip An-2,care aparținea Școlii de Aplicație pentru Forțele Aeriene „Aurel Vlaicu“ din Boboc și făcea un zbor de antrenament pentru parașutiști militari a avut probleme la decolare și, după un zbor de doi kilometri, s-a prăbușit, 12 persoane dintre cele 14 aflate la bord pierzându-și viața. Dintre aceștia, patru militari făceau parte din Forțele Aeriene Române și opt din Forțele Navale Române (scafandri).
Erou al revoluţie române, Lazăr Cercel (1947 -1998) a fost unul dintre cei mai vehemenţi manifestanţi ai Revoluţiei din 1989. Era un lăutar de etnie rromă care, în momentul izbucnirii Revoluţiei, se afla în anticamera prim-secretarului Mihai Marina şi aştepta să intre în audienţă la acesta. Văzând că lumea pătrunde în clădire, Cercel s-a adaptat imediat situaţiei. S-a aşezat în fruntea revoluţionarilor şi a intrat în biroul prim-secretarului, pe care l-a ameninţat cu un briceag şi a încercat să-l arunce de la balcon. După ce a încheiat răfuiala cu Mihai Marina, lăutarul a ieşit în balconul Judeţenei de Partid şi s-a autoproclamat „prim-secretar al Constanţei“.
Comisar-şef Dănuţ Pisică (1965 - 2013) a decedat în urma unui infarct miocardic la doar 47 de ani. Dănuţ Pisică a absolvit în anul 1990 Şcoala Superioară de Ofiţeri Activi a Ministerului de Interne, fiind încadrat cu gradul de locotenent la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa - Poliţia Municipiului Constanţa, unde a activat până în anul 1996. Începând cu data de 1.05.1996, până la 15.10.1998, a fost şef al Serviciului de Ordine Publică, când a fost numit ofiţer specialist în cadrul Serviciului de Cercetări Penale la comanda căruia a fost împuternicit în perioada 1.12.2005 - 1.02.2006. La data de 1.02.2006, comisarul-şef Dănuţ Pisică a preluat comanda Secţiei 1 Poliţie Constanţa, până la 1.08.2006, când a obţinut, în urma unui concurs, postul de adjunct al şefului Poliţiei Municipiului Constanţa.
În Cimitirul Central Constanţa se mai odihnesc pentru veşnicie: Emil Simion (15.12.1935 -29.09.2013), lt. col. Petre Iordan (1931 - 1989), ing. Nicolae Leca (1933 - 2008), prof. col. Eugeniu Bălăbănescu (1910 - 1990), preot prof. Dimitrie Chirilă, Gheorghe Sasu (1888 - 1961), Ion Tudoran (1923 - 1973), prof. dr. Iuliana Cârlig (1955 - 2009), prof. ing. Elena Bădescu (1929 - 2010), procuror Dumitru Constantin Popovici (1917 - 1962), lt. col. (R) Nicolae Aldea (1927 - 1989), col. (R) Ion Ciobanu (1956 - 2002), comandor de aviaţie Gheorghe Sitaru (1946 - 2005), veteran de război Marian Nichita (1913 - 1993), viceamiral (R) Postoli Niculae (1949 - 2007), colonel Prosan Vasile (1925 - 1990), comandor (R) ing. Ion Lupu (1950 - 2009), contraamiral (R) Emanoil Ţigănaş (1935 - 1996), col (R) dr. Marin Constantin (1942 - 1995), veteran de război comandor (R) Costică Barac (1929 -1999), comandor (R) Gheorghe Gelu Cernătescu (1921 - 1998), cpt. rg. Mihai Rădulescu (1923 -1973), lt. col. av. Florinel Corneliu Gheorghe (1938 - 1987), veteran de război Stere Ciciu (1918 - 1992), lt. col. Niculae Popescu (1927 - 2002), preot Sergiu Ţilea (1909 - 1983).
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
- dan 26 Aug, 2014 08:59 hahahaha!!! ce personalitate a fost acel individ iordache petre?
- Andrei 26 Aug, 2014 07:17 Din cei insiruiti de dvs. nu toti au fost personalitati....