Un caz din Anglia i-a redat speranţa tânărului care implora să fie eutanasiat

Cerere eutanasiere

Tânărul de 29 de ani, care a făcut un apel către preşedinele ţării în speranţa că va fi scos din ghearele durerii prin eutanasiere, simte că mai are, totuşi, o şansă de a se întorce la viaţa de dinainte. 

Eugen Constantin Anghel i-a cerut, potrivit cererii document, preşedintelui Traian Băsescu să-i aprobe eutanasierea. Acesta menţionează, în petiţia trimisă şefului statului, că nu mai suportă suferinţa inimaginabilă şi doreşte să plece din această lume crudă şi nepăsătoare, care nu vede suferinţa la care el este supus de cinci ani.
'Pensia mea pe caz de boală, în sumă de 350 de lei, nu-mi ajunge nici măcar pentru cele mai ieftine medicamente. De cele mai multe ori, în spital am fost ignorat. Mi-a ajuns cuţitul la os, nu mai rezist, pentru ce să mai trăiesc? De ce să chinui şi pe alţii din cauza mea? De ce să fiu o povară pentru acest pământ rece? Unde se respectă, printre noi, oamenii, una din poruncile lui Dumnezeu, şi anume: iubeşte-ţi aproapele aşa cum te iubeşti pe tine?', i-a scris tânărul preşedintelui ţării.
Până la vârsta de 18 ani, Eugen Constantin Anghel a trăit într-un centru de plasament din Piatra Neamţ, iar ulterior s-a stabilit la Constanţa, căutându-şi diferite locuri de muncă.
Tânărul spune că din anul 2003 stă mai mult prin spital, suferind de mai multe boli, printre care ciroză hepatică, în prezent nemaiputându-se deplasa. „Vă cer imperios să acceptaţi eutanasierea mea. Sufăr de prea mult timp şi am depus nenumărate eforturi eu şi prietenii mei pentur a fi ajutat, dar din păcate nu mai suport această suferinţă inimaginabilă şi doresc să plec din această lume crudă şi nepăsătoare (...). În acest mod îşi începea Eugen Constantin Anghel scrisoarea salvatoare către Traian Băsescu. În acele momente, prins în chinurile groaznice ce-i măcinau în ritm alert sufletul, lipsit de vlagă, tânărul îşi exprima încrederea că preşedintele ţării îşi va da acceptul de ajunge „în rai", acolo unde spera că va putea învăţa să zâmberască din nou. De pe patul de spital, căutând cu privirea o siluetă salvatoare, Eugen povesteşte că, totuşi, nu este decis întru-totul să renunţe la viaţă. „Simţeam că vreau să mor. Dacă nu sunt ajutat de nimeni, ce rost are să mai trăiesc? Doar eu ştiu ce dureri am. De ce să nu mor?", spune bărbatul. 

„Să fiţi sănătos" 

Cu toate acestea, tânărul are unele dubii. Nu ar vrea să moară. Mai are multe de făcut, dar cu condiţia să-i fie redată sănătatea. Să aibă din nou puterea de a se deplasa şi de a se reîntoarce la lucrurile de zi cu zi. O româncă stabilită în Anglia , care a luat legătua cu el acum câteva zile, i-a redat speranţa că, poate, boala va fi înfrântă, iar el va redeveni Eugen de odinioară. „M-a sunat şi mi-a povestit de soţul ei. De felul în care a fost tratat în Aglia. Îmi spune să nu renunţ că, în cele din urmă va fi bine. Mi-a povestit că şi soţul ei a avut nevoie de transplant hepatic şi a scăpat...chiar azi mi-a făcut o bucurie şi mi-a trimis o sută de lire", continuă tânărul, care luase decizia de a se arunca în ghearele morţii pentru a scăpa de chinurile bolii. După ce a auzit de această „minune" a medicinii, Eugen speră că, totuşi, durerea îi va fi curmată, într-un fel sau altul. „Domnului preşedinte îi transmit să fie sănătos. Iar celoralţi, care poate sunt în starea mea, să se ducă în străinătate să se trateze, nu în România", a fost un ultim measaj al tânărului. În prezent, Eugen Anghel este internat pe secţia de Gastroenterologie din cadrul Spitalului Clinic Judeeţean de Urgenţă Constanţa şi, deşi medicii sub supravegherea căruia se află s-au declarat rezervaţi în ceea ce priveşte şansele de supravieţuire, şeful Institului Fundeni menţine un punct de vedere optimist.