Un handicapat este jefuit de propriul curator

De mai bine de un an, autoritatile inchid ochii la o infractiune impotriva unei persoane incapabile sa se apere singura

Diagnosticat cu un sever retard mintal si fizic, Cristian Honorus Culicea are 41 de ani si locuieste in locuinta mostenita de la parinti, situata in centrul orasului, pe strada Capitan Petre Romulus # In mai 2003, la moartea tatalui lui Cristian, o ruda mai indepartata, Olimpia Geacu, a reusit sa obtina, pe cai se pare nu tocmai ortodoxe, curatela bolnavului * Desi legea o obliga sa aiba grija de Cristian Honorus, femeia nu a facut altceva decat sa numeasca un ingrijitor si il viziteaza pe bolnav odata la doua-trei luni * Mai mult, din suma destinata bolnavului de-a lungul timpului au disparut in jur de 27 de milioane lei, suma reprezentand parte din pensie, parte alte venituri, justificata de curator cu niste chitante care reprezentau de fapt cheltuielile unor chiriasi * Rudele pe linie paterna ale lui Cristian Honorus au incercat sa atraga atentia asupra acestor ilegalitati, dar procurorii care s-au ocupat de caz si Autoritatea Tutelara nu s-au chinuit sa afle prea multe in acest sens * Curatorul a dispus ca un teren arabil de un hectar, proprietatea lui Cristian Honorus, situat in comuna Cogealac, sa fie lucrat de catre o ruda a sa, iar dividendele de peste 10 milioane obtinute in ultimii doi ani nu au fost folosite pentru ingrijirea bolnavului

In urma cu mai bine de un an, reporterii cotidianului "Ziua de Constanta" au atras atentia asupra unui fapt deosebit de grav, o infractiune continua, care se petrece de mai bine de doi ani in orasul nostru si pe care autoritatile in drept o ignora cu desavarsire, considerand probabil ca jefuirea unui handicapat de catre propriul sau curator este un lucru obisnuit. Cristian Honorus Culicea are 41 de ani si sufera din nastere de un grav handicap mintal si fizic, nefiind in stare sa isi poarte singur de grija. In luna mai a anului 2003 a decedat Dionisie Culicea, tatal bolnavului si in acelasi timp singurul sprijin de pana atunci al acestuia. In timp ce toate rudele erau ocupate cu inmormantarea crestineasca a batranului, una dintre nepoatele mai indepartate ale lui Dionisie, Olimpia Geacu, s-a dus "glont" la Autoritatea Tutelata si a solicitat curatela lui Cristian Honorus. Prin mijloace se pare nu tocmai ortodoxe, femeia a obtinut ceea ce dorise si inainte ca vreunul din unchii pe linie paterna sa inteleaga ce se intampla, a devenit singura persoana care avea dreptul prin lege sa se ocupe de ingrijirea bolnavului si implicit, de proprietatile acestuia. Initial, Geacu a avut se pare de gand sa vanda locuinta lui Honorus, o casa spatioasa in plin centrul orasului (zona Piata Grivitei) si sa il "transfere" pe bolnav intr-o garsoniera. Aceasta initiativa a esuat insa odata cu interventia celorlalte rude care au insistat ca handicapatul sa ramana in imobilul unde traise intreaga viata. La doar cateva zile de la preluarea curatelei, din imobilul aflat pe strada Petre Romulus au disparut mai multe bunuri, considerate de Olimpia Geacu drept vechi si inutile si care au fost vandute. Intrucat lucra si nu avea timpul necesar sa se ocupe de bolnav, Geacu a angajat o femeie, Mariana Biserica, care primea 2,5 milioane lei de la Autoritatea Tutelara, suma reprezentand salariul de asistent. Aceasta masura nu are nimic ilegal, cel putin pe hartie. De fapt, nici femeia si nici curatorul nu se ocupau de bolnav, grija acestuia avand-o doar unchii sai si o familie (Costandache) chemata sa locuiasca impreuna cu Cristian Honorus, special pentru acest lucru. Mariana Biserica incasa in fiecare luna salariu, iar Olimpia Geacu ridica de asemenea pensia de handicapat a lui Cristian Honorus Culicea. Tot lunar, in registrul prezentat la Autoritatea Tutelara apareau cheltuieli nereale si chitante fara legatura cu speta. Astfel, Olimpia Geacu venea din cand in cand si lua toate chitantele de intretinere platite de chiriasii Costandache si le prezenta in registrul de administrare ca fiind propriile sale cheltuieli. Dupa multe luni in care bolnavul a trait mai mult din grija rudelor de pe linie paterna si a familiei sus-mentionate, "mariajul" cu Biserica a fost rupt si in ianuarie 2004 Olimpia Geacu a fost de acord ca asistent maternal sa fie Ecaterina Costandache, cea care de fapt avusese grija de bolnav in toata aceasta perioada. Chiar si asa, sume importante au ajuns in alta parte decat la cei care se ingrijeau efectiv de bolnav, iar singura persoana care putea sa foloseasca acesti bani era curatorul Geacu. Celor peste 20 de milioane disparute de-a lungul timpului li se adauga si alti bani, reprezentand dividende ale unor terenuri arabile. In momentul preluarii curatelei, Olimpia Geacu a devenit administratorul intregii averi mostenite de Cristian Honorus. In proprietatile acestuia, pe langa imobilul din Constanta intra si un teren arabil de 1,1 hectare si o suprafata de 700 metri patrati de vie, ambele situate in comuna Cogealac. Aceste suprafete au fost date spre administrare de catre Olimpia Geacu unui var de-al sau, pe nume Nicolae Tanase, care la randul sau le-a introdus in cadrul unei asociatii. In perioada mai 2003-decembrie 2004, cele doua suprafete de teren au produs dividende in valoare de peste zece milioane. Nici acesti bani nu au ajuns la Cristian Honorus Culicea sau la cei care il ingrijeau efectiv si nici nu au fost se pare mentionati in "darile de seama" facute catre angajatii Autoritatii Tutelare. Fata de aceasta problema, curatorul a afirmat de mai multe ori ca suma rezultata din dividende i se cuvine ei, intrucat in mai 2003 ar fi platit cheltuielile de inmormantare ale lui Dionisie Culicea, fapt care nu este insa conform cu realitatea. Fata de toate aceste probleme, rudele de pe linie paterna ale lui Cristian Honorus au depus numeroase plangeri la autoritatile in drept, incepand de la Autoritatea Tutelara si pana la procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta. La adresele reclamantilor, parchetul a trimis o singura data raspuns, si acela contradictoriu: se dispunea neinceperea urmaririi penale impotriva Marianei Biserica, desi plangerea fusese facuta impotriva Olimpiei Geacu. Este incredibil cum, intr-o societate care se vrea democratica, autoritatile menite sa apere legea inchid ochii la astfel de fapte grave. Cei care au atras atentia asupra ilegalitatilor comise in cazul Culicea au fost gratulati de cei de la Autoritate sau de la parchet cu fel de fel de epitete injurioase care nu fac in nici un caz cinste functionarilor in cauza. Acestia au tratat speta cu o indiferenta de-a dreptul condamnabila, fara sa realizeze cum, prin pasivitatea lor, creeaza un precedent periculos. In acest timp, Cristian Honorus Culicea traieste in lumea sa, absent la tot ce se intampla in jurul sau si supravietuieste doar pentru ca mai exista oameni care tin la el si in nici un caz pentru ca autoritatilor le-ar pasa vreo clipa de soarta sa.