Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
20:20 23 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Viata in cotetul gainilor

ro

24 Jan, 2003 00:00 967 Marime text

Patru persoane traiesc in conditii de neimaginat

Ana Simona si-a trait jumatate din viata la orfelinat * Cu actualul ei barbat traieste de mai multi ani * Socrii din Ialomita au refuzat sa isi primeasca in casa fiul si proaspata nora din cauza ca ea avea un copil dintr-o casatorie anterioara * In anul 1999, au hotarat sa se intoarca la Constanta * Aici au locuit intai la cumnata femeii, apoi intr-un cort pe malul marii * Odata cu venirea iernii, s-au mutat in cotetul orataniilor din curtea varului ei

Despre oameni care traiesc la limita subzistentei am mai scris de foarte multe ori, insa fiecare caz in parte are aspectul sau deosebit, fiecare situatie prezinta o noua poveste, o noua suferinta. Lucrul cel mai dureros este ca fiecare dintre cei care apeleaza la ajutorul nostru vine cu speranta ca poate, undeva, este cineva care, auzind de cazul lui, ii va sari in ajutor. Oameni cu suflet mai exista, insa sunt atat de putini incat am ajuns sa ne indoim de existenta lor. Din nou prezentam un caz deosebit si din nou incercam sa facem un apel catre cineva doritor sa vina in ajutor. O familie alcatuita din patru membri, dintre care doi copii cu varsta sub sapte ani, locuieste de cateva luni intr-un cotet de oratanii. Mama, Ana Simona Samoila, ne-a vizitat la redactie pentru a ne istorisi povestea ei. Din cauza ca este nevazatoare de gradul II, a venit insotita de cumnata ei, de teama, dupa cum spune chiar ea, sa nu cada pe strada sau sa nu o loveasca o masina. De la ea am aflat o poveste extrem de dureroasa. Ana Simona si-a trait jumatate din viata la orfelinat, respectiv de la varsta de trei ani pana la 17 ani, cand s-a maritat. Din aceasta casatorie, nereusita, de altfel, a rezultat un copil, Gabriel, acum in varsta de sapte ani. Cu stupoare am aflat ca, in momentul de fata, Ana Simona nu are decat 28 de ani, pentru ca problemele si greutatile vietii si-au pus amprenta, ea parand a fi mult mai in varsta. Cu actualul ei barbat traieste de mai multi ani. Cand s-au luat, au plecat in judetul Ialomita, la socri, in speranta ca le va fi mai usor, cel putin in privinta locuintei. Acestia, insa, au refuzat sa isi primeasca in casa fiul si proaspata nora din cauza copilului din casatoria anterioara, ei nefiind de acord ca fiul lor, "cavaler", sa aiba de-a face cu o femeie cu un copil. In plus, nu le convenea nici sa aiba o nora provenita de la orfelinat. Ca urmare, cei doi, impreuna cu copilul, nu au avut alta solutie decat sa caute adapost la un camin de nefamilisti de acolo. Intre timp, a venit pe lume si al doilea copil, Bogdan Andrei Udrea.

In cort, pe malul marii

In anul 1999, au hotarat sa se intoarca la Constanta. Insa nici aici nu au gasit un loc unde sa stea, iar barbatul nu a gasit nici serviciu, deoarece toti il refuza, spunand ca la 40 de ani este prea batran. In plus, el este bolnav de leptospiroza si insuficienta renala. O problema o reprezinta si faptul ca ei au buletinele eliberate in judetul Ialomita, pe Constanta neavand nici macar viza de flotant. Intr-un final, s-au mutat la cumnata Simonei, Narcisa Rustem, insa nu pentru mult timp, intrucat aceasta nu dispunea decat de o singura camera si era imposibil sa locuiasca atatea persoane la un loc. Singura alternativa a fost sa se mute intr-o cocioaba, mai exact intr-un cort, de pe malul marii. Aici au stat toata vara si cea mai mare parte din toamna anului 2002, respectiv atata timp cat vremea a fost favorabila. Din cauza frigului si mai ales de teama ca cei doi copii sa nu se imbolnaveasca, la inceputul lui octombrie s-au mutat in cotetul de gaini din curtea casei varului ei, unde locuiesc si acum. "Nici el nu ne poate ajuta mai mult de atat", spune femeia. "Casa este in constructie si el inca se judeca pentru ea cu fostul proprietar", a adaugat Ana Simona. Ca urmare, de trei luni, cele patru persoane locuiesc in cotetul orataniilor. "Nu avem lumina, nu avem apa, nu avem loc nici sa ne miscam. Inghetam de frig pentru ca nu avem nici unde si nici cum sa ne facem foc. Iar cu banii nu ne descurcam deloc, de multe ori nu avem nici ce sa mancam", povestea femeia. Ca nevazator de gradul II, ea beneficiaza de un ajutor de 620.000 de lei pe luna. In afara de aceasta suma si de alocatia copiilor, ei nu mai au nici o alta sursa de venit. Iar conditiile in care traiesc sunt mizere. Femeia ne-a mai povestit ca au facut sesizari la Directia pentru Protectia Copilului. "Au trimis pe cineva, au vazut in ce conditii traim si au vrut sa ne ia copiii sa ii bage intr-un centru de plasament, dar nu i-am dat. Eu nu imi dau copiii de langa mine", a incheiat femeia. Este constienta ca isi chinuieste copiii si ca nu are nimic sa le ofere, insa declara ca nu ar accepta niciodata sa se desparta de ei. Baiatul cel mai mare ar trebui sa inceapa anul acesta scoala, insa este de la sine inteles ca nu au bani pentru a-l putea pregati, atata timp cat abia isi pot asigura traiul zilnic. In plus, copilul sufera si de epilepsie. Mama spera ca, prin mediatizarea cazului ei, sa se gaseasca cineva care sa le vina in ajutor. Lansam pe aceasta cale un apel catre cei care doresc si au posibilitatea sa ii ajute, sa o faca prin intermediul redactiei noastre.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii