De la Farul, lângă Gullit şi van Basten Un star olandez a vrut să-l înfieze pe juniorul constănţean Georges Mihai (galerie foto)

Actualmente antrenor la Performer Constanţa, Georges Mihai s-a aflat în urmă cu 31 de ani în centrul unei întâmplări care îi putea schimba destinul fotbalistic şi viaţa. Olandezii l-au remarcat la un meci şi au ţinut cu tot dinadinsul să-l ducă în „Ţara Lalelelor“.

O partidă amicală, jucată în anul 1984 la Constanţa, între o grupă de juniori a Farului şi echipa naţională a Olandei de la aceeaşi categorie de vârstă, l-a scos în centrul atenţiei pe un jucător al „marinarilor“, Georges Mihai. Un mijlocaş mititel, dar extrem de tehnic şi fâşneţ şi bun pasator. Cu echipa olandeză venise şi fostul jucător Willem van Hanegem, pe care l-a dat gata jocul tânărului de 15 ani. Astfel că şi-a pus în gând să nu se întoarcă acasă fără el. Georges a ajuns până la urmă în Olanda, dar nu atunci, ci peste un an.

„Locuiam lângă stadion, pe strada Toamnei. Eram copilul stadionului“, îşi începe povestea antrenorul Georges Mihai (46 de ani), fost jucător la Farul şi la Rapid Bucureşti. Având o asemenea vecinătate, era inevitabil ca puştiul să ajungă şi la fotbal. Georges avea numai şase ani când a intrat pe poarta unui club, adus la Parcul Pionierilor de profesorul Corneliu Bădilă. Peste un an, băiatul a ajuns la piticii Farului, grupare la care avea să-şi petreacă tot junioratul şi avea să ajungă şi la echipa mare.

I-a pus prenumele după un fost prim-ministru al Greciei

„La Farul, am fost repartizat la grupa lui Iosif Bükkösi. Ulterior, am lucrat şi cu antrenorii Eugen Şovăilă şi Constantin Mareş. Încă de la început, am jucat mijlocaş coordonator, iar printre colegii mei de la juniori s-au numărat jucători precum Sorin Tufan, Mihai Stere, Mitel Asman, Sorin Fotu, Gerson Mangri, Marian Dula, Sandu Ţăranu sau Cristi Ciotic“, povesteşte Mihai, al cărui prenume a fost ales de tatăl său. „Georges vine de la Giorgios Papandreou, un fost prim-ministru al Greciei, pe care tata îl admira“, dezvăluie actualul antrenor.

Van Hanegem se gândea să-l ascundă în portbagajul unei maşini

De micul Georges a început să se audă tot mai mult la juniorii Farului, fiind unul dintre cei mai buni jucători. În 1984, grupa sa a susţinut un meci amical, la Constanţa, pe stadionul mare, cu selecţionata Olandei de la aceeaşi categorie de vârstă. „Am câştigat cu 3-2, iar eu am înscris două goluri, unul din acţiune şi unul din lovitură liberă. Cu selecţionata oaspete venise, invitat de onoare, dar şi supervizor, şi Willem van Hanegem, care se retrăsese din activitatea de jucător. M-a remarcat şi a ţinut cu tot dinadinsul să mă ia în Olanda. A venit şi la noi acasă. Era înnebunit. Spunea că a găsit «un copil minune». În România acelor ani, era însă greu să plec din ţară, la un club din străinătate. van Hanegem căuta fel de fel de soluţii. A vrut şi să mă înfieze. Spunea că o să mă bage în portbagajul unei maşini şi aşa o să ies din ţară. El credea că e ca în Olanda“, povesteşte Georges Mihai, pe care starul olandez nu a reuşit să-l ia atunci din România.

S-a pozat cu Ruud Gullit

A trecut un an de la acest episod, iar Georges Mihai a ajuns totuşi în Olanda, cu echipa sa de la Farul, la un turneu. În acelaşi timp, lui van Hanegem (care avea 41 de ani) i se organiza o festivitate, iar organizatorii acesteia i-au făcut o surpriză fostului jucător, aducându-l la acest eveniment şi pe Georges Mihai! „Van Hanegem a avut o mare bucurie. M-a dus la el acasă, dar şi la antrenamente la Feyenoord Rotterdam, şi a încercat să oprească în Olanda, însă tot nu s-a putut. Cu ocazia festivităţii, am stat în preajma unor mari jucători, precum Ruud Gullit şi Marco van Basten, dar şi a lui Johan Cruyff. Cu Gullit am şi poze“, povesteşte Georges.

„Gigi“ de la Constanţa, în paginile lui „Voetball International“

Fost internaţional olandez, cu 52 de selecţii şi şase goluri, van Hanegem a jucat, printre alte formaţii, şi la Feyenoord, de la care s-a retras din activitatea competiţională, în 1983. Pe când era jucător activ, starul juca mijlocaş central, astfel că aprecia, în cunoştinţă de cauză, un fotbalist de pe acelaşi post pe care l-a interpretat şi el, precum Georges Mihai. Despre prezenţa constănţeanului de 15 ani în Olanda s-a scris şi în presa locală, prestigioasa publicaţie „Voetball International“ amintind, în numărul său din 2 noiembrie 1985, despre puştiul „Gigi“, de la Constanţa, care îl impresionase pe van Hanegem, fiind publicată şi o fotografie cu Georges Mihai la antrenamentele lui Feyenoord.

„Am vrut mereu să conduc jocul“

Lăsând în urmă episodul olandez, Georges a continuat cu aceeaşi râvnă la Farul, unde a urcat, inevitabil, la echipa mare. „Emanoil Haşoti m-a adus la seniori. Am debutat într-un meci oficial cu Botoşani, la Constanţa, în Divizia B. Era greu să evoluezi în acei ani la Farul, ca tânăr jucător, între atâţia fotbalişti mari. Îţi trebuia mult tupeu. Fane Petcu m-a încurajat foarte mult, dar m-am bucurat şi de sprijinul celorlalţi“, declară Mihai Georges, care a jucat la Farul în mai multe etape. Pe perioada armatei, a evoluat la Metalul Mangalia, unde a fost remarcat de antrenorul Gheorghe Constantin, care l-a readus la Farul. „Am avut o relaţie deosebită cu nea Gicu. Acesta m-a observat informat de Ion Constantinescu, cel care ştia tot ce mişcă în judeţ din punct de vedere fotbalistic“, arată Georges. Mic de înălţime (are doar 1,67 m), mijlocaşul juca la coordonare. „Am vrut mereu să câştig şi să conduc jocul. Eram mijlocaş de ultimă pasă, dar făceam ambele faze ale jocului. Nu mă remarcam ca golgheter, eram jucător de echipă“, arată Mihai.

Meci deosebit cu Poli Timişoara

Mijlocaşul a jucat şi la Rapid, într-o perioadă în care în Giuleşti evoluau fotbalişti precum Leontin Toader, Romică Bealcu, Georgică Vameşu sau Rodin Voinea. În afară de Farul, Georges a mai activat la echipe precum Portul Constanţa, Dunărea Galaţi sau Focşani, iar într-un meci la Bistriţa s-a ales cu o accidentare serioasă, fiind lovit la genunchi de Săsărman, culmea, un prieten foarte bun al său. Constănţeanul a stat două luni pe tuşă din pricina acestei probleme medicale. Mihai a rămas cu amintiri de neuitat din timpul cât a jucat la Farul. „A fost o super-perioadă. Farul e viaţa mea, iar Fane Petcu mi-a fost profesor. M-a ajutat şi am învăţat multe de la el. Era favoritul meu încă de când eram copil“, spune Georges. „Îmi aduc aminte de un meci foarte bun al meu, cu Timişoara. Am câştigat la Constanţa cu 3-2, după ce la pauză aveam 3-0. Eu am înscris primele două goluri ale noastre, unul după o acţiune foarte frumoasă, pornită de la centrul terenului. I-am băgat pe toţi în poartă. Eram tânăr, iar dacă nu dădeam gol, cred că mă omora nea Gicu. Mă înţelegeam foarte bine cu Marian Popa la 1-2-uri. Oricum, dacă îi dam pasă lui, se supăra Zahiu şi invers“, râde Georges.

„Voi jucaţi în 12?“

Fostul mijlocaş de buzunar îşi aduce aminte şi de două episoade amuzante din perioada Farul. „Jucam la Hunedoara cu Corvinul. În repriza a doua, Gârjoabă a luat un gol de la 40 de metri de la Hanganu. Imediat, antrenorul nostru, Costică Rădulescu, l-a scos la încălzire pe Mihai Stere. Acesta aştepta la marginea terenului să intre pe teren, iar eu am făcut 1-2 cu el, fază care i-a păcălit pe toţi. Arbitrul Adrian Porumboiu a şi întrebat, crezând că Stere era jucător din teren: «Voi jucaţi în 12?»“, spune Georges Mihai. Într-o altă partidă, la Cluj, a avut de suferit unul dintre arbitrii de tuşă. „Juca la noi Onisemiuc. În timpul unei curse în lung de linie, acesta nu a putut feri tuşierul, de care s-a ciocnit şi pe care l-a aruncat cât acolo. I-a sărit şi fanionul. Noi, ceilalţi, ne-am oprit din joc şi ne-am prăpădit de râs. Celălalt asistent comenta însă ceva, la care i-am spus: «Aveţi grijă că, în repriza a doua, Onisemiuc vine pe partea dumneavoastră!». Speriat, tuşierul stătea apoi numai departe de tuşă, ca să nu o păţească şi el“, povesteşte Mihai.

Evoluează pentru veteranii Farului

De un an şi jumătate, antrenorul activează la Şcoala de Fotbal Performer Constanţa. Georges onorează toate invitaţiile veteranilor Farului la diverse acţiuni şi meciuri amicale, aşa cum s-a întâmplat şi ieri, la Valu lui Traian. Mihai Georges este căsătorit cu Sultana, iar cei doi au un băiat de 20 de ani, Costin Alexandru, care e student la „Educaţie Fizică şi Sport“. Costin nu a jucat fotbal, dar tatăl său se consolează cu faptul că va deveni profesor de educaţie fizică.