#DobrogeaDigitală „Elementul macedo-albanez n-a ajuns încă la o treaptă de cultură mai desvoltată, încât să simtă necesitatea hranei sufleteşti”

 
În anul 1897, Petru Vulcan, entuziast publicist macedo-român, iniția, la Constanța, Societatea de Cultură și Binefacere a Românilor Macedoneni și Albanezilor „Ajutorul”.

„Scopul societăţei ce voim a fonda e cultura şi bine-facerea”, se spunea în declarația de înființare a acestei entități, care număra 200 membri, adunați în marele salon al Hotelului România din str. Carol.
G. Dabo, „destins român macedonean şi fruntaş comerciant”, proclamat preşedinte provisoriu, mulțumea atunci pentru onoarea făcută și îi dorea noii societăți viață îndelungată: „să dea D-zeu să nu o distrugă nici furtunile, nici focul, nici apa.”
Câțiva ani mai târziu, Vulcan se retrăgea din sus-numita societate, din „motive personale”.
Iată un interviu pe care l-a acordat ziarului „Dobrogea Jună”, nr. 46, din 20 aprilie 1906, în care evocă începuturile legate de fondarea societății. Se poate ghici tonul de ușoară dezamăgire față de evoluția sa și de scopurile neatinse ale Bibliotecii și Școlii Adulților: „elementul macedo-albanez, care se ocupă cu Comerţul în Constanţa, n-a ajuns încă la o treaptă de cultură mai desvoltată, în cât să simtă necesitatea hranei sufleteşti”.
Publicația este indexată în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop”.
 

„Spre a pune în curent publicul cu istoricul fondărei şi cu evoluţia acestei societăţi cum şi stadiul în care se află, ne-am hotărât să intervievăm pe câţiva din membrii ei, fondatori şi îndeosebi pe aceia cari dându-şi seamă de însemnătatea şi menirea instituţiunei, nu s-au dat înlături de la nici un sacrificiu pentru consolidarea ei, iar astăzi în cea mai dureroasă expectativă şi privesc ruinele.
Începem cu d. Petre Vulcan, care a muncit odinioară mult pentru înflorirea numitei societăţi.
- Ca unul care sunteţi iniţiatorul fondărei societăţii macedoromâno-albaneze din localitate, vă rog să-mi spuneţi ce v-a determinat pe dv. şi pe cei care v-au secondat, să înfiinţaţi numita societate?
- Statutele lămuresc îndeajuns scopul înfiinţărei societăţii; dar pentru edificarea dv., care n-aţi fi citit aceste statute, că pot spune că scopul nostru era acela de a se ajuta membrii între ei, la nevoie cu împrumuturi date, în baza unei garanţii solide, de a înlesni deplasarea Macedonenilor şi Albanezilor săraci din Constanţa în patria lor şi vice-versa de a le înlesni stabilirea în Dobrogea, ca cu chipul acesta să le ridicăm nivelul lor cultural şi moral; aveam intenţiune să înfiinţăm şi o bibliotecă pe lângă societate şi o şcoală de adulţi.
- Afară de aceasta n-aţi urmărit un scop politic?
-Politic - naţional da, urmând întocmai programul societăţei de cultură macedo-română din Bucureşti: nu însă politică de partide, care e esclusă chiar prin dispoziţia statutelor.
-Şi aţi atins vre-unul din scopurile pre numărate mai sus?

- Da. Am fost ajutaţi mulţi oameni lipsiţi de mijloace, atât din membrii societăţii, cât şi din afară, cari au meritat să fie ajutaţi: în ajunul sărbătorilor, societatea a mai ajutat pe săracii oraşului şi ar fi mers înainte, dacă nu s-ar fi petrecut oarecare neregularităţi cu împrumuturile.
- Ce fel de neregularităţi? Vă rog explicaţi-vă.
- I-au dat bani cu împrumut, fără ca societatea să poată reintra în posesiunea lor: nu ştiu cui trebuie atribuită vina.
- Dar biblioteca şi şcoala de adulţi funcţionează?
-Aceste au rămas literă moartă: elementul macedo-albanez, care se ocupă cu Comerţul în Constanţa, n-a ajuns încă la o treaptă de cultură mai desvoltată, în cât să simtă necesitatea hranei sufleteşti.
- Se zice că dv. nu mai faceţi parte din societate, este adevărat acest zvon sau nu?
- Da, eu m-am retras de vreo trei ani de zile, aşa că nu vă pot da nici o lămurire asupra stării actuale a societăţii.
- Puteţi să-mi spuneţi, vă rog, motivele retragerii dv.?
- Acestea sunt de ordin personal şi particular şi n-ar servi nimănui să le dau în vileag.

Cu acestea ne-am despărţit de d. Vulcan, mulţumind pentru lămuririle ce a bine-voit a'mi da.
D. Vulcan face însă rezerve foarte semnificative şi lucrul se explică: d-sa e slujbaş( ... ).”

 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: imagoromaniae.ro

Citește și:

#DobrogeaDigitală: Macedonenii – „elemente trebuitoare propăşirii noastre economice şi naţionale”

#DobrogeaDigitală: „Nu e oraş dobrogean care să nu-şi aibă istoria lui osebită”