Ionuţ Lungu şi rugbyştii de la Tomitanii au ajutat o bătrână sărmană, care locuieşte singură în câmp, la Piatra (galerie foto)

Tragica poveste de viaţă a Floricăi Stancu (74 de ani), o fostă frizeriţă din Constanţa, i-a impresionat pe Cristian Cojocaru, antrenor de la clubul de rugby Tomitanii Constanţa, şi pe fostul rugbyst Ionuţ Lungu, care au decis să îi dea bătrânei o mână de ajutor
 
 Florica Stancu a suferit mult în viaţă. Rămasă fără soţ, cu mulţi ani în urmă, bătrâna l-a pierdut şi pe băiatul ei (unicul copil), care a pierit înainte de a împlini 50 de ani, în urma unei boli incurabile. Femeia a făcut sacrificii mari, vânzând tot ce putea vinde, pentru a-şi salva băiatul, însă boala a fost necruţătoare. Rămasă fără persoanele cele mai dragi ei, bătrâna a avut totuşi puterea de a începe o nouă viaţă. Amară, departe de oameni, dar viaţă. Tocmai la Piatra, un sat din judeţul Constanţa, unde tanti Florica îşi duce zilele într-o casă ridicată în câmp, pe un petic de pământ. Acolo sunt doar ea şi găinile ei. Iar, din când în când, mai primeşte vizita vulpii, care vine să-şi ridice tributul de păsări.
 
Aurelia Cojocaru şi Florica Stancu au fost colege 30 de ani la Cooperativa „Igiena“ din Constanţa. Erau frizeriţe, iar la unitatea unde lucrau se tundea şi fiul Aureliei, Cristian. Acesta a făcut rugby, iar ulterior a devenit un antrenor cunoscut şi cu rezultate. Îi pregăteşte pe multiplii campioni naţionali de la Tomitanii Constanţa, dar activează şi la lotul naţional de juniori. De la mama sa ştie de situaţia Floricăi Stancu şi nu a ezitat să o ajute, atunci când s-a ivit ocazia. Fosta frizeriţă are acum 74 de ani şi îşi duce bătrâneţile departe de Constanţa, la Piatra, împovărată de griji şi de nevoi.

 La Florica Stancu a ajuns un transport de mobilă

 Doi bărbaţi cu inimă bună, Cristian Cojocaru şi Ionuţ Lungu, au picurat un strop de fericire în viaţa Floricăi Stancu. Fost rugbyst, Ionuţ Lungu este un apropiat al Tomitanilor, club la care nepotul său, Andrei, joacă la echipa de până în 16 ani. Ionuţ a scos la vânzare un apartament din Constanţa şi a fost de acord, la ideea lui Cristian Cojocaru, ca mobila din locuinţă să i-o ofere bătrânei de la Piatra. Astfel că, într-o sâmbătă, Ionuţ, Cristian şi patru rugbyşti de la Tomitanii, Tiberiu Oţelea, Mircea Militaru, Andrei Lupu şi Alexandru Alexe, au transportat mobila de la Constanţa la Piatra, acasă la Florica Stancu. Clubul Tomitanii a suportat costul transportului, făcându-i o mare bucurie bătrânei. Cu inimoşii băieţi a mers şi mama lui Cristian, care i-a dus alimente vechii sale prietene. Bătrâna a plâns din nou, dar nu au mai fost lacrimi amare, de dor şi de jale, ci de bucurie.

 Nu are apă în bătătură, îi aduce cineva cu un butoi

 În Constanţa, Florica Stancu locuia în zona Fantasio şi era vecină cu Gelu Manolache. Rămasă, după soţ, şi fără unicul copil, fosta frizeriţă s-a mutat la Piatra. Pe o bucăţică de pământ, în pustietatea câmpului, şi-a ridicat, cum-necum, o căsuţă, împrejmuită de un gărduleţ de o şchioapă. Aşa au găsit-o rugbyştii şi fosta ei colegă de serviciu când i-au dus cadourile. „În vecinătatea ei, la oarece distanţă, sunt doar două case. În rest, e câmp. Tanti Florica trăieşte acolo singură. Doar ea şi cele 20 de găini ale sale. Era supărată că vulpea dăduse iama printre păsări şi o lăsase fără câteva orătănii. De când s-a construit casa, bătrâna nu a beneficiat de energie electrică şi apă în curte. S-a chinuit aşa până anul trecut, când s-a rezolvat problema curentului. Însă apă în bătătură tot nu are. Îi aduce cineva cu un butoi, cu măgarul. După 40 de ani de muncă, tanti Florica are o pensie de 520 de lei şi o duce greu. Când am ajuns noi, nici lemne de foc nu prea mai avea“, povesteşte Cristian Cojocaru.

 „Faptele bune nu trebuie făcute numai de Crăciun”

 „M-am gândit că faptele bune nu trebuie făcute numai de Crăciun. Când poţi să ajuţi un om, ajută-l! Nu ezita! Nu contează că-i dai o bucată de pâine, o cană de apă ori un lemn de foc. Pe tanti Florica nevoia a împins-o să se mute la Piatra. A avut puterea să o ia de la capăt, ceea ce e de apreciat. Să stea singură în pustietatea aceea, ea, femeie bătrână, la 74 de ani, este extraordinar. Pe de altă parte, ceea ce au văzut la Piatra a fost o lecţie de viaţă pentru cei patru elevi ai mei de la Tomitanii care au ajutat la căratul mobilei. Au rămas uimiţi de condiţiile în care trăiesc unii oameni. Le mulţumesc că, atunci când am apelat la ei, nu s-au dat în lături de la a ajuta. Deşi era sâmbăta lor liberă, nu au ezitat să răspundă pozitiv. Cu ocazia drumului făcut la Piatra, i-am dus să vadă acolo şi un bordei în care îşi duc viaţa nu mai puţin de 11 suflete“, a mai spus Cristian Cojocaru.