Mărturii de la celebrul meci cu Metalul Mija Trupele antitero au intervenit pentru stingerea scandalului de la Mangalia (galerie foto)

Susţinută de la înfiinţare şi până la finele anilor '80 de Şantierul Naval Militar Mangalia, echipa de fotbal Metalul Mangalia a evoluat în câteva sezoane şi în Divizia B. La finele stagiunii 1988/1989, a retrogradat în Divizia C, după care a fuzionat cu formaţia Callatis Mangalia. La deznodământul trist al acelui campionat (clasarea pe ultimul loc) a contribuit un scandal de la un meci de pe teren propriu cu Metalul Mija, în urma căruia Metalul Mangalia a fost sancţionată drastic.
 
Metalul Mangalia a promovat în Divizia C la finele ediţiei 1979/1980. Erau ani în care eşalonul trei al fotbalului românesc era plin de echipe constănţene. În ediţia 1979/1980 de pildă, în seria IV au evoluat şapte formaţii din judeţul Constanţa: IMU Medgidia (care a promovat în Divizia B), Şoimii Cernavodă, Marina Mangalia, Electrica Constanţa, Voinţa Constanţa, Chimpex Constanţa şi Unirea Eforie-Nord. În campionatul următor, IMUM a urcat în B, dar au promovat Metalul Mangalia şi Portul Constanţa, astfel că numărul constănţencelor din Divizia C s-a ridicat la opt (din 16 participante)! În prezent, avem o singură echipă în acest eşalon, ACS Callatis 2012 Mangalia, care se află şi ea într-o situaţie extrem de dificilă.

Doi ani de suspendare pentru „Pesos“, după ce a lovit arbitrii

Ajunsă în Divizia C, Metalul Mangalia avea să se confrunte în sezonul 1981/1982 cu un meci pe teren propriu cu Metalosport Galaţi în care a fost nedreptăţită flagrant de arbitri. „Metalosport (precursoarea Oţelului Galaţi) a promovat în acel an. Arbitrii au furat-o pe Metalul pe faţă. Printre altele, la 2-2, le-au acordat oaspeţilor un penalty inventat, la care portarul gazdelor, căruia i se zicea «Pesos» (fost fotbalist la Neptun), n-a mai rezistat şi a lovit doi dintre arbitri. A ieşit scandal mare. Goal-keeper-ul a fost eliminat şi apoi suspendat doi ani. Metalosport s-a impus cu 3-2“, îşi aminteşte George Turcu, unul dintre fotbaliştii reprezentativi ai Mangaliei, care a jucat, printre alte echipe, şi la Metalul Mangalia, unde a fost căpitan. La acea partidă a asistat, din tribună, şi Jan Grigore (în foto), jucător pe atunci la Callatis Mangalia, care evolua în Divizia judeţeană. „S-a văzut din primul minut şi până la momentul incidentului cu portarul că arbitrul i-a favorizat pe oaspeţi. Jucătorii Metalului au suportat multă umilinţă din partea arbitrului. Scorul a fost egal până spre final, când s-a acordat penalty, la o fază la care nu se impunea în niciun fel lovitură de pedeapsă. Acela a fost momentul exploziei portarului Metalului, care s-a dus direct la arbitru şi l-a lovit cu capul în faţă, după care a «rezolvat» şi un tuşier, ce se apropiase“, povesteşte Jan Grigore. În acel an, Metalul s-a clasat pe locul zece în Divizia C.

Intervenţii de la nivel înalt în favoarea Metalului Mija

Sfârşitul campionatului 1983/1984 i-a adus Metalului promovarea în Divizia B, iar apoi, până în preajma Revoluţiei, a oscilat între B şi C. Un alt scandal a avut loc în campionatul 1988/1989 al Diviziei B, incidentele conducând, indirect, la retrogradarea echipei. „A fost o partidă la Mangalia cu Metalul Mija. Erau multe orgolii puse în joc, întrucât ambele formaţii erau militare. Arbitrul Constantinescu a fost pe faţă cu oaspeţii. Se vorbea atunci că au fost intervenţii de la nivel de miniştri în favoarea Metalului Mija. S-a terminat 1-1 şi au ieşit bătaie şi scandal mare. Au intrat şi spectatorii pe teren. Pentru liniştirea spiritelor au intervenit forţe USLA (n.r. Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă) de la Neptun. Metalul a fost aspru pedepsită. Terenul i-a fost suspendat până la finele campionatului şi a fost penalizată cu şase puncte. Echipa a jucat restul meciurilor de pe teren propriu la Medgidia şi nu a reuşit să evite retrogradarea, deficitul de puncte şi partidele de acasă jucate practic în deplasare fiind obstacole imposibil de depăşit în tentativa de evitare a eşalonului trei“, a mai spus George Turcu. „La scandalul cu Metalul Mija, oamenii din tribune au intrat pe teren, iar arbitrii au scăpat doar fugind la cabine. Din câte am auzit, au plecat de la stadion cu maşina Miliţiei“, spune şi Jan Grigore. După retrogradare, Metalul a fuzionat cu formaţia Callatis Mangalia, noua echipă jucând în C în campionatul 1989/1990, la finele căruia a promovat în B. „Şantierul Naval Militar nu mai putea ţine echipa Metalul, astfel că s-a ales soluţia fuziunii cu formaţia Callatis, care era sprijinită de Şantierul Naval Civil“, spune Ion Căciularu, o altă personalitate a fotbalului din Mangalia.

George Turcu lucrează la Sanatoriul Balnear Mangalia

În vârstă de 59 de ani, George Turcu activează în prezent la Sanatoriul Balnear Mangalia, ca inspector de protecţia muncii. A fost însă şi şeful Biroului Aprovizionare al instituţiei. A evoluat şi la Litoral Mangalia, pe care apoi a promovat-o în Divizia C ca antrenor. Turcu era un jucător polivalent. „Am jucat şi extremă stânga, şi vârf, şi mijlocaş stânga, şi mijlocaş la închidere, şi stoper, şi libero. Doar portar n-am fost“, spune fostul jucător. Jan Grigore are în prezent 46 de ani şi se află, din iunie 2013, în Emiratele Arabe Unite, la Sharjah (al treilea oraş ca mărime din EAU), unde lucrează la o companie din domeniul petrolului şi al gazelor, ca production supervisor.

Copil fiind, Jan Grigore se încălţa cu ghetele rezervelor

„Sunt născut la Mangalia, din părinţi asistenţi medicali, care asigurau asistenţa medicală la meciurile disputate la Mangalia de echipele Litoral Mangalia (antrenată o lungă perioadă de domnul Shony) şi Metalul Mangalia. Aşa am luat contact cu fotbalul, la vârsta de nouă ani. Stăteam pe banca de rezerve cu părinţii mei şi mă încălţam cu ghetele de fotbal ale rezervelor. La zece ani, eram în echipa de juniori a Metalului. Apoi, în scurt timp, am intrat în formaţia Clubului Sportiv Şcolar Mangalia, unde am parcurs treptele de juniorat 1, 2 şi 3 şi republicani (pe perioada liceului). La Metalul Mangalia i-am avut antrenori pe domnul Stoica (n.r. Ion Stoica) şi pe nea Dorel (n.r. Tudor Cristea), iar la CSS pe Radu Argeşeanu şi pe Ion Negoiţă“, povesteşte Jan Grigore începuturile sale fotbalistice.

A jucat şi la Pleniţa, în echipa Regimentului 31 Mecanizat

După terminarea liceului, tânărul fundaş de 1,80 m (juca la marcaj, dar şi în stânga şi pe dreapta) s-a angajat la Fabrica de Construcţii şi Reparaţii Nave 2 Mai - Mangalia, fiind şi în lotul echipei Callatis Mangalia, care era susţinută de FCRN. În septembrie 1987, a fost înrolat însă în armată şi a jucat în echipa de fotbal a Regimentului 31 Mecanizat Anghel Dragalina din localitatea Pleniţa (judeţul Dolj), ASA - IRA Pleniţa, care juca în judeţ. „Am jucat tot stagiul militar la echipa armatei. La final, în ianuarie 1989, m-am întors acasă, unde am evoluat un retur la Callatis. După fuziunea cu Metalul, nu am fost convocat la echipa rezultată, astfel că m-am prezentat la locul de muncă din cadrul Şantierului, la secţia SDV, ca lăcătuş mecanic cu categoria 1 bază. Activitatea mea sportivă a continuat în cadrul echipei de fotbal a secţiei Mecanicul Şef, din cadrul întâlnirilor anuale de la Cupa Navalistul, unde am obţinut cu echipa multe locuri unu şi doi“, a mai spus Jan Grigore. În ce priveşte activitatea profesională de la şantier, acesta arată: „M-am dedicat în totalitate activităţii de construcţie a navelor din cadrul FCRN, devenit apoi Daewoo Mangalia Heavy Industry, având o experienţă de 25 de ani. De la Daewoo Mangalia am plecat ca assistant manager cu funcţie de Group Leader.“