Parfum de epocă la sărbătorirea celebrelor recorduri „fără vârstă” ale legendei Constanţei Ilie Floroiu va concura în echipamentul de acum 35 de ani

Un eveniment deosebit, de amploare naţională, va avea loc mâine, la Constanţa. Peste puţin timp se împlinesc 35 de ani de când actualul director al Clubului Sportiv Farul a stabilit cele două recorduri naţionale de atletism, la 5.000 de metri şi 10.000 de metri, iar momentul va fi marcat în două reprize: o cursă simbolică, la stadionul „Farul”, de la ora 17.00, şi o festivitate la restaurantul „Zorile”, care va începe două ore mai târziu. Evenimentul va strânge la Constanţa 350 de personalităţi, sportive şi din alte domenii, din toată ţara.

Fostul mare atlet Ilie Floroiu a stabilit recordul la 5.000 m (13:15.0) pe 23 iulie 1978, cu ocazia Campionatului Naţional de la Bucureşti, iar peste o lună, pe 29 august, a căzut şi recordul de la 10.000 m, noua performanţă, 27:40.06, fiind realizată la Praga, la Campionatul European. „La vremea respectivă, nu m-am gândit că aceşti timpi vor rezista atât, de-a lungul anilor. Recordurile sunt făcute pentru a fi doborâte, însă, deocamdată, sunt încă în viaţă. Nu ştiu cât mai au de trăit. Vom vedea dacă vor ieşi la pensie, la limită de vârstă ori anticipat. În 1978, recordul de la 5.000 de metri era cea mai bună performanţă europeană şi a doua mondială, iar la 10.000 de metri eram în primele zece performanţe ale anului. Deci erau nişte timpi foarte tari”, arată Ilie Floroiu, care merge pe 61 de ani, vârstă pe care o va împlini pe 29 noiembrie. Şeful CS Farul a început să sărbătorească cele două uimitoare recorduri de când acestea au împlinit 25 de ani, în 2003. De atunci, a făcut-o din cinci în cinci ani, deci acum va fi al treilea moment festiv, care le va întrece însă pe precedentele, atât prin numărul şi valoarea invitaţilor, cât şi prin faptul că Ilie Floroiu va participa, pe stadionul „Farul”, şi la o cursă simbolică de 1.000 de metri. Deşi este accidentat, recormanul României nu va lipsi de pe pistă. Nici acum, la peste 60 de ani, Floroiu nu cedează. Cum era în concurs, aşa a rămas şi după ce s-a retras din concursuri. Ambiţia şi puterea sa mentală sunt proverbiale. Ele i-au adus, alături de o muncă supra-omenească şi de o viaţă extra-sportivă exemplară, realizări peste realizări în atletism: 25 de titluri de campion naţional, 21 de medalii de aur la Balcaniadă, 13 recorduri naţionale numai la seniori (plus altele la tineret), calitatea de maestru emerit al sportului, distincţii Meritul Sportiv clasa a III-a şi, peste toate, o aură de legendă graţie celor două recorduri de la 5.000 m şi 10.000 m, care sunt de nebătut de 35 de ani. „M-am gândit dacă să particip sau nu la această cursă simbolică. M-am consultat cu colegii, apoi am unele avut reţineri, însă, în cele din urmă, m-am decis să alerg. Din păcate, acum trei săptămâni am făcut o ruptură musculară, dar promit că voi alerga şi voi încheia cursa, chiar şi într-un picior”, a spus Ilie Floroiu.

Doar şapte kilograme în plus

Şi pentru că suntem la o aniversare, fostul mare atlet a dorit să-i dea cursei un parfum de epocă, astfel că întrecerea va fi comentată de Costin Moscovici, cel care a fost martor, de la microfonul stadionului „Republicii” din Bucureşti, acum 35 de ani, la recordul de la 5.000 m. De asemenea, Ilie Floroiu va alerga mâine în echipamentul său de acum 30 - 35 de ani, pe care l-a păstrat cu sfinţenie. „Voi avea aceiaşi pantofi, şort şi maieu şi numărul de concurs 1601, pe care l-am purtat pentru Constanţa timp de 17 ani. Aşa erau numerele atunci, Constanţa avea de la 1601 până la 1699. Sigur, echipamentul poartă urmele trecutului, însă am vrut ca totul să fie original, natural, că sărbătorim ceva de acum 35 de ani. Pantofii cu care eu am alergat şi maratoane, şi semimaratoane au fost confecţionaţi de un român, Baciu Maior, din Oradea. Nu ştia el prea bine româneşte, dar făcea nişte pantofi mai buni decât firmele renumite din acea vreme”, spune Floroiu, care şi-a menţinut o siluetă de invidiat şi la zeci de ani după ce s-a retras din activitatea competiţională. Secretul? Face multă mişcare, iar din programul său matinal zilnic nu lipseşte lucrul fizic la sală. „Primul lucru pe care îl fac după ce plec de acasă e să merg la club, unde mă echipez, iar la ora şase fix intru în sală. Faţă de vremurile în care concuram, am luat în greutate puţin peste şapte kilograme. Aveam 52-53 de kilograme, acum am în jur de 60 de kilograme. Dacă pentru alţii e duşman, mie cântarul mi-e prieten. Estimez că, în decursul carierei, am alergat aproximativ 120.000 de kilometri, la concursuri şi la antrenamente. Cu această distanţă, aş înconjura globul pământesc de vreo trei ori. De la 1 iunie 1971 şi până când am spus stop, din motive medicale, în 1980 - 1981, am notat, zi de zi, în caiete, tot: ce antrenamente am făcut, ce intensitate au avut acestea, unde am participat la concursuri, pe cine am învins, cine m-a învins şi numărul de kilometri”, arată Ilie Floroiu.

La un pas de performanţă şi la Rieti

Directorul clubului Farul a invitat la festivităţile de mâine mulţi prieteni, oficiali ai sportului, foşti colegi şi adversari. Între ei nu se va afla însă Nicolae Mărăşescu, fost antrenor federal pe vremea lui Floroiu, oprit să ajungă la Constanţa de Campionatul Europan de juniori 1, de la Rieti (Italia), competiţie pe care o va comenta la Eurosport. „Din păcate, o persoană pe care o respect şi la care ţin foarte mult nu va fi prezentă. Regretele sunt de ambele părţi. Nicolae Mărăşescu a fost şi la sărbătorirea de 25 de ani a celor două recorduri (o festivitate mai timidă, e adevărat, ţinută pe teresa hotelului Sport), în 2003, a fost şi în 2008, iar acum va transmite doar un mesaj. Mărăşescu e un reper pentru mine. A fost primul meu antrenor federal, secretarul general al Federaţiei. Nu vine din motive foarte bine întemeiate, că altfel mă supăram pe el”, a punctat Floroiu. „Voi comenta întrecerea de la Rieti, un oraş de unde Ilie are amintiri deosebite. A fost la un pas, nu doi, de a face record european, deşi acolo era şi Henry Rono, din Kenya, cel mai bun alergător al lumii pe vremea aceea. Ilie a realizat însă o cursă senzaţională. În enciclopedia atletismului românesc, pe care am scris-o alături de un coleg şi de o colegă, Floroiu are rezervat un capitol întreg, bogat ilustrat, cu toate recordurile sale. A fost un fenomen. Acesta este cuvântul şi nu trebuie să ne fie ruşine şi nici jenă să spunem acest lucru. După atâtea decenii, nimeni nu reuşeşte să-i bată în România cele două recorduri. În plus, performanţele mondiale care se obţin acum nu sunt departe de ce a realizat el. La ora actuală, cu timpii săi de atunci, poate intra în finală la Europene, Mondiale şi la Jocurile Olimpice. A fost un nebun de alergare. Era înnebunit pentru aşa ceva. Nimic pe lume nu poate să rodească fără pasiune. Iar el avea mai presus decât orice dorinţa de a izbândi, de a câştiga, de a face recorduri şi de a se antrena. Eram la Piatra Arsă, la 2.000 de metri, în pregătire cu fetele, şi îl vedeam cum lucra. Nu avea nimic de făcut decât să alerge, să mănânce, să se odihnească şi să se refacă. A fost şi a rămas un exemplu. Ca manager şi gospodar, a avut realizări deosebite cu CS Farul, care se menţine an de an în vârful topurilor naţionale. Regret foarte mult că nu sunt alături de prietenul meu Floroiu la acest eveniment deosebit. Într-un fel e bine că performanţele au împlinit 35 de ani, într-un alt fel e rău, că tineretul nu reuşeşte să bată aceste recorduri. Am fost şi voi rămâne alături de Floroiu, pentru că tot ce a făcut el a făcut bine. Şi tot ce face el rămâne. Recordurile sale vor dăinui după noi”, a declarat Nicolae Mărăşescu.

Vin şi cei cărora le-a bătut recordurile

Ilie Floroiu îi va avea alături de el la festivităţile de mâine şi pe cei doi atleţi cărora le-a doborât recordurile naţionale, acum 35 de ani. Înainte ca Floroiu să intre în istorie, performanţa de la 5.000 m (13:48.8) i-a aparţinut lui Petrică Lupan, iar cea de la 10.000 m lui Nicolae Mustaţă (29:00.8). Şeful CS Farul a invitat numeroase persoane de vază din sport şi din administraţia locală, precizând că a beneficiat pentru buna desfăşurare a evenimentului de un sprijin financiar de la Consiliul Judeţean Constanţa. „Nicolae Mustaţă are acum aproximativ 70 de ani. Spre bucuria mea, a răspuns afirmativ, deşi nu e din Bucureşti, ci din zona Olteniei. Am mai invitat personalităţi din Minister, din Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, foşti miniştri, reprezentanţi ai administraţiei publice locale. Sper să vină şi marea doamnă a atletismului românesc, Iolanda Balaş, care are ceva probleme de sănătate şi nu a garantat 100%. Vor fi prezente în schimb Gabi Szabo, Doina Melinte, Fiţa Lovin, Vali Ionescu, Marieta Ilcu, Violeta Beclea sau Paula Ivan. Nu vor lipsi nici foşti colegi de-ai mei, Gheorghe Ghipu (campion naţional, campion şi recordman european de juniori), Gheorghe Cefan (multiplu campion naţional la 3.000 m obstacole), Cătălin Andreica (ce deţine cea mai bună performanţă internă la maraton), Elisabeta Lipă (de la Dinamo, vicepreşedinte COSR), Ion Draica, Elena Frîncu, gimnastele Cătălina Ponor, Simona Amânar, Andreea Răducan, Dana Sofronie, antrenoarea Camelia Voinea, posibil Octavian Belu şi Răzvan Florea. Şi mulţi, mulţi alţii. Vor fi în jur de 25 de medaliaţi olimpici, mondiali şi europeni, pe podium la JO urcând 15 dintre ei. L-am invitat şi pe Gică Hagi, care încă nu a confirmat, fiind plecat din ţară. Va fi prezent şi Cristian Ţopescu. Îi aştept la stadion pe toţi cei care mă ştiu şi m-au cunoscut, fie şi mai puţin. Sper să fie o acţiune reuşită, în aşa fel încât toată lumea să fie mulţumită”, a dezvăluit Ilie Floroiu. La restaurantul „Zorile”, invitaţii vor avea prilejul să urmărească şi un filmuleţ de 17 minute, care prezintă cursele emblematice ale lui Floroiu, inclusiv pe cea de la Jocurile Olimpice de la Montreal (1976), când a ocupat locul cinci la 10.000 de metri.


Nu este un fan al calculatorului

Fostul mare atlet se bucură când colegii din ţară îi spun că este printre puţinele persoane care reuşesc să strângă, pentru puţine ore, atâtea valori la un loc, prilej pentru toţi de plăcute aduceri aminte. „Aceste aprecieri îmi fac inima să crească de bucurie. În România, sunt foarte mulţi care au performanţe superioare mie, însă poate că eu am fost mai curajos şi am ţinut enorm de mult să fac acest lucru. Sunt un alergător de cursă lungă”, arată Floroiu, care îşi doreşte ca recordurile sale să fie doborâte, deşi va fi greu. „Felul în care se făcea atletism pe vremea mea diferă faţă de cel de acum. Când concuram eu, nu vedeai decât sportul şi aveai foarte puţine alte preocupări. Din fericire sau din păcate, pe mine m-a interesat doar atletismul. Astăzi, copiii sunt atraşi de multe alte activităţi, în primul rând de calculator, care, după părerea mea, nu este tocmai benefic pentru fiinţa umană. Eu nu ştiu să lucrez la calculator şi nu mi-e ruşine să o spun. Vreau să-mi pun mintea la contribuţie. Cele două curse, de 5.000 m şi de 10.000 m, sunt extrem de dificile, necesită foarte multă muncă, dârzenie şi constanţă în pregătire. Trebuie să fim însă optimişti că, odată şi odată, vor fi doborâte. Orice început are şi un sfârşit. Atletismul nu a început şi nu se termină cu Floroiu. E normal ca şi aceste recorduri să nu ţină 1.000 de ani”, mai spune legenda vie a Constanţei.

Sursa foto: 3 - gsp.ro, 4 - gandul.info.ro