De la Mircea cel Bătrân, la Charles de Gaulle 135 de ani de relaţii diplomatice între România şi Franţa

Relaţiile dintre poporul român şi cel francez sunt străvechi: domnitorului Mircea cel Bătrân, şi ostaşilor săi li s-au alăturat, în 1396, cavalerii lui Jean Nevers, fiul ducelui de Bourgogne. Mai târziu, în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, relaţiile franco-române s-au intensificat, în special datorită numeroşilor comercianţi şi intelectuali francezi care au călătorit în Principatele Române.
Aşa se face că, în 1762, diplomatul şi scriitorul Claude-Charles de Peyssonnel a propus crearea unei reprezentanţe franceze în Principatele Române, ceea ce s-a şi realizat în 1798: un consulat general se deschidea la acea dată la Bucureşti şi un viceconsulat, la Iaşi.

Avântul paşoptist, „şcolit“ în Franţa

În secolul al XIX-lea, majoritatea studenţilor români îşi desăvârşesc studiile la Paris, de unde revin cu bogate cunoştinţe, dar şi cu idei moderne de reînnoire politică şi socială. În 1846, studenţii români fondau, în Cartierul latin, Societatea studenţilor români din Paris, al cărei preşedinte ales va fi Ion Ghica, iar secretar, C.A. Rosetti. Printre membrii acestei asociaţii s-au numărat şi Dimitrie Bolintineanu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu - figuri de prim-plan ale mişcării revoluţionare paşoptiste din Principatele Române. Poetul Alphonse de Lamartine va accepta funcţia de preşedinte de onoare şi va deveni, apoi, ministrul afacerilor externe al guvernului revoluţionar provizoriu.
După unirea Moldovei cu Ţara Românească, în 1859, cu sprijinul intens al Franţei, se deschid noi relaţii diplomatice între România şi Franţa. La 20 februarie 1880, Mihail Kogălniceanu, fost prim-ministru şi ministru al afacerilor externe, ajunge prim-ministrul plenipotenţiar al României la Paris.
 
Raporturile între România si Franţa s-au intensificat îndeosebi după Primul Război Mondial, în bună parte şi datorită relaţiilor de diplomaţie stabilite de românul cu renume european Nicolae Titulescu. Astfel că, la 29 noiembrie 1938, relaţiile diplomatice au fost ridicate la rang de ambasadă. Acest lucru a condus la recunoaşterea Guvernului Provizoriu al generalului de Gaulle din partea Guvernului roman în septembrie 1944, relaţiile desfăşurându-se la nivel de ambasade. De altfel, în capitala României, în amintirea celebrului general francez a fost creată celebra Piaţă Charles de Gaulle.

Sprijin după Revoluţie

Franţa a manifestat, atât în plan oficial, cât şi la nivel social, simpatie şi solidaritate faţă de Revoluţia din decembrie 1989, eveniment care a generat căderea regimului comunist. În cei peste 25 de ani scurşi de atunci, relaţiile franco-române s-au dezvoltat considerabil. Schimburile de vizite oficiale s-au multiplicat, inclusiv cele la nivel înalt, fapt care a trasat premisele unui solid parteneriat politic, economic şi cultural între cele două ţări. Aici trebuie subliniat sprijinul activ al Franţei pentru integrarea României în structurile politice, economice şi de securitate europene şi euro-atlantice.
 
Anul acesta, se împlinesc aşadar 135 de ani de relaţii diplomatice bilaterale.