Știripesurse.ro CSM desființează MÂNDRIA guvernării Ponta/ analiză

Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală au fost aprobate cu mare fast. În scurt timp prevederi importante au fost desființate de Curtea Constituțională. Un raport al CSM arată însă că cele 4 coduri au lacune mari, potrivit știripesurse.ro.
 
Studiile şi rapoartele realizate anterior implementării noilor coduri nu au avut întotdeauna predicţii corecte, multe dintre concluzii şi recomandări bazându-se pe date care nu corespundeau realităţii, potrivit unui raport întocmit de un grup de lucru din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
 
„Deşi în realizarea studiilor şi rapoartelor au fost implicate resurse financiare importante (…), acestea nu au avut întotdeauna predicţii corecte. Este adevărat că toate cele trei studii au fost întocmite pe previziuni în raport cu noile cauze ce ar fi urmat să intre pe rolul instanţelor şi parchetelor odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri, însă multe din concluzii şi recomandări s-au bazat pe date necorespunzătoare realităţii, nefiltrate în raport cu date obiective, astfel că aceste concluzii au fost în parte eronate, deficiente”, se arată în raportul care analizează impactul noilor coduri – Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală.
 
În document se constată faptul că un raport al Băncii Mondiale privind analiza funcţională a sectorului juridic din România a fost mai aproape de realitatea imediată intrării în vigoare a noilor coduri. De asemenea, materialul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în anul 2013, deşi s-a bazat pe datele furnizate de rapoartele menţionate, mai puţin cel al Băncii Mondiale, a avut concluzii mai apropiate de realitatea şi dinamica activităţii parchetelor.
 
În concluzie, studiile de impact realizate cu sume importante de bani anterior intrării în vigoare a codurilor sunt apreciate ca fiind un eşec.
 
„Pentru o corectă şi reală punere în practică a unor astfel de studii, cu atât mai mult cu cât ele au ca ţintă previziuni, este necesară, pe lângă analiza competentă şi obiectivă a datelor, crearea unei baze de date şi realizarea unei metodologii unitare de analiză şi previziune, pentru a evita risipirea inutilă de resurse umane şi financiare”, se precizează în raport.
 
De asemenea... noile dispoziţii din Codul penal şi Codul de procedură penală nu au avut întotdeauna un impact social benefic, potrivit acelorași concluzii.
 
„Nu întotdeauna noile dispoziţii din Codul penal sau din Codul de procedură penală au avut un impact social benefic sau, cel puţin, acest impact e pus sub semnul întrebării. E riscant, într-adevăr, de a contura concluzii ferme în acest sens, însă sunt situaţii care ridică semne de întrebare asupra noii filosofii aduse de codurile penale”, se arată în raportul care analizează impactul noilor coduri – Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală.

 
Un exemplu în acest sens îl reprezintă, în opinia grupului de lucru, faptul că numărul infracţiunilor de vătămare corporală din culpă înregistrate pe rolul organelor judiciare a scăzut, însă această diminuare nu îşi găseşte corespondent în realitatea socială. Situaţia ar fi determinată de modificarea condiţiilor de incriminare, cum ar fi infracţiunile contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, rămânând în afară protecţiei oferite de legea penală fapte deosebit grave prin prisma prejudiciului suferit de victime.
 
Un alt exemplu îl reprezintă unele variante ale infracţiunii de furt cu circumstanţe agravante legale, potrivit vechiului Cod penal. Astfel, deşi s-a considerat oportun ca în cazul furtului simplu, unora dintre variantele furtului calificat şi furtului în scop de folosinţă să poată interveni împăcarea, drept cauză care înlătură răspunderea penală, în opinia autorilor raportului ar trebui să se analizeze dacă reglementarea acestei posibilităţi nu poate constitui o încurajare a fenomenului infracţional.
 
În document se mai propune să se analizeze dacă se impune reincriminarea unor forme agravate ale unor infracţiuni contra patrimoniului, respectiv a celor care au produs consecinţe deosebit de grave, prejudiciile patrimoniale în astfel de situaţii fiind foarte mari.
 
„Cu titlu de exemplu, infracţiunea de înşelăciune, al cărei maxim de pedeapsă este mult prea scăzut (5 ani închisoare, indiferent de valoare prejudiciului, modul de operare şi alte asemenea criterii), ceea ce atrage existenţa unui termen de prescripţie foarte mic în condiţiile în care investigaţiile ce trebuie să fie efectuate pot atinge un nivel de complexitate deosebit de ridicat”, se precizează în raport.
 

Autorii documentului mai apreciază că succesul unor proceduri reglementate de noul Cod de procedură penală, reflectat în gradul de soluţionare a cauzelor penale, este discutabil, asta deşi iniţial se aprecia că în felul acesta se vor recupera prejudiciile de către victimele infracţiunii şi că scopul procesului penal ar fi atins.
 
„Spre exemplu, procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei: numărul acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei încheiate este cu mult mai redus în raport cu numărul trimiterilor în judecată, procedura este dominată de formalism, încheierea acordului presupunând formalităţi multiple, iar în cazul în care instanţa sesizată respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale, procedura este reluată, cu cheltuirea astfel a unor resurse umane şi materiale inutile, iar scopul instituţiei nu pare a fi atins”, se mai menţionează în raport.
 
Rolul comisiei care a întocmit raportul a fost de a analiza impactului noilor coduri asupra activităţii instanţelor şi parchetelor, apoi să înainteze CSM recomandări în vederea eficientizării şi îmbunătăţirii activităţii instanţelor şi parchetelor.
 
Analiza a fost realizată pe cinci paliere (obiective), legate între ele. Obiectivele cuprind un istoric anterior intrării în vigoare a noilor coduri, un istoric după intrarea în vigoare, o analiză a datelor statistice şi a dinamicii activităţii instanţelor şi parchetelor în raport cu perioada de trecere de la vechile coduri la noile coduri, infrastructura şi concluziile/recomandările grupului de lucru.





Integral pe stiripesurse.ro
Sursa text + foto: stiripesurse.ro