Știripesurse Ce nu s-a spus despre noua Lege Big Brother. Detaliile strecurate în text

Legea privind durata maximă de păstrare a datelor de trafic a fost adoptată miercuri de Camera Deputaţilor, după ce la începutul lunii a trecut şi de Senat, potrivit știripesurse.ro.
 
Este vorba despre faimoasa lege „Big Brother” care reglementează modul în care autorităţile pot avea acces la datele cu caracter personal ale românilor din domeniul comunicaţiilor electronice.
 
Actul adoptat miercuri de Parlament, de fapt o modificare a legii 506/2004 privind prelucrarea datelor personale, precizează că datele de trafic ale abonaţilor şi utilizatorilor serviciilor de telefonie şi internet trebuie şterse sau făcute anonime în cel mult 3 ani.
 
De asemenea, se reglementează modul în care autorităţile au acces la astfel de informaţii. Mai precis, conform noii legi, „La solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal”.
 
Că un detaliu inedit, aceste solicitări pot fi transmise şi în format electronic, cu condiţia să fie însoţite de „semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat”.
 
Legea prevede şi condiţiile în care datele electronice trebuie păstrate mai mult de 3 ani, şi anume atunci când autorităţile fac o notificare în acest sens, datele fiind necesare „în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale”. Chiar şi aşa, există o limita: „nu mai mult de cinci ani de la dată solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de judecată", este explicat în proiectul de act normativ aprobat.”
 
Pentru a intră în vigoare, legea mai trebuie să fie promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. În mai, după ce Legea Securităţii Cibernetice a fost declarată neconstituţională, şeful statului s-a consultat cu partidele parlamentare privind adoptarea unui nou act în acest sens.
 
Atât Iohannis, cât şi şefii de partide, au ajuns atunci la un consens privind prevederile care se regăsesc în actul votat miercuri de deputaţi. Pe de altă parte, preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a lăsat de înţeles joi că legea ar putea totuşi să fie respinsă de şeful statului.

 
Este al treilea act de acest fel adoptată în România. Prima dintre ele, Legea 82/2012, a fost declarată neconstituţională în iulie 2014. Ea prevedea stocarea datelor doar pentru 6 luni, dar nu obligă autorităţile să aibă şi aprobarea unui judecător pentru accesul la aceste date.
 
În luna decembrie a anului trecut, Guvernul a iniţiat o a două lege, cea a securităţii cibernetice, care a fost declarată neconstituţională de către CCR la o luna după adoptare, în urmă unei contestaţii a Opoziţiei. Legea „Big Brother 2” prevedea crearea unui „Sistem Naţional de Securitate Cibernetică”, dar nu şi necesitatea unui control judecătoresc înainte de accesarea datelor de către autorităţi.
 
Că urmare, în luna mai preşedintele şi şefii partidelor s-au întâlnit şi au căzut la un acord asupra celei de-a treia forme a legii. Cea mai importantă prevedere a acesteia, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, este că "nimeni nu poate avea acces la datele personale ale cuiva fără acordul unui judecător". Proiectul a fost semnat de Victor Ponta, Alina Gorghiu, Kelemen Hunor, Varujan Pambuccian, Daniel Constantin, Gabriel Oprea şi Vasile Blaga, deci teoretic nu ar trebui să existe nicio opoziţie la el, anunţă PRO TV.




Integral pe stiripesurse.ro
Sursa text + foto: stiripesurse.ro