Știripesurse.ro Discursul lui Klaus Iohannis în faţa Adunării Generale a ONU

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut marţi după-amiază un discurs în faţa Adunării Generale a ONU. El a vorbit despre provocările momentului, despre rolul Naţiunilor Unite în acest context, dar şi despre rolul României în găsirea de soluţii la probleme care afectează comunitatea internaţională, potivit știripesurse.ro.
 
„Terorismul este cea mai mare ameninţare la adresa păcii mondiale. Naţiunile Unite trebuie să facă mai mult pentru a combate acest flagel, inclusiv cu instrumente juridice care includ dreptul penal internațional. Luând în considerare acest obiectiv, România și Spania au determinat un proces de reflecție privind posibila înființare a unei Curți Internaționale pentru Crimele Terorismului.
 
Am vorbit azi, în faţa Adunării Generale a ONU, şi despre valurile de refugiaţi, consecinţe ale conflictelor din Orientul Mijlociu şi din sudul Mediteranei. Noi toţi, Naţiunile Unite, trebuie să rezolvăm principalele cauze ale migraţiei: să oprim distrugerea structurii sociale a societăților afectate de conflict și să ajutăm populațiile să scape de sărăcie extremă.”
 
Iată discursul integral:
 
Onorabil Președinte,
 
Domnule Secretar General,
 
Excelențe,
 
Doamnelor și domnilor,

 
Delegația mea dorește să vă felicite, onorabil Președinte, pentru asumarea înaltei poziții de Președinte al acestei importante sesiuni. Am găsit inspirație în tema “ONU la a 70-a aniversare: un nou angajament pentru acțiune”. Permiteți-mi să exprim, de asemenea, aprecierea noastră pentru Danemarca, un exemplu de devotament autentic față de munca organizației noastre și unul dintre puținii săi membri ce respectă vechiul angajament în privința alocării de 0.7% din PIB pentru Asistență Socială pentru Dezvoltare.
 
Cea de a 70-a aniversare a Națiunilor Unite este o ocazie în plus de a reflecta în mod lucid la lecțiile învățate și la viitorul organizației noastre. Am fost martorii unui proiect vizionar născut din cenușa unei teribile tragedii, cu scopul înălțător de a salva generațiile viitoare de flagelul războiului.
 
Am fost martorii unei agende viabile care s-a extins în mod permanent către noi arii de cooperare, în interiorul și dincolo de principalii săi piloni: pace și securitate, dezvoltare și drepturi ale omului. Am observat eforturile continue ale organizației și ale Statelor Membre de a se adapta la noi provocări și schimbări majore în paradigma relațiilor internaționale.
 
Drept consecință, Națiunile Unite și-au asumat în mod constant noi mandate, astfel ajungând la un nivel de complexitate fără precedent. Desigur, Națiunile Unite nu reprezintă un panaceu pentru toate relele umanității. Istoria sa marchează suișuri și coborâșuri, succese și eșecuri. În același timp, cu toții știm că mărirea numărului și intensitatea misiunilor care i-au fost încredințate nu au fost echivalate de resursele necesare pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor sale. A devenit o practică obișnuită să le ceri Națiunilor Unite să facă mai mult, cu mai puține resurse.
 

Totuși, după 70 de ani în care a fost supusă tuturor încercărilor, Carta Organizației Națiunilor Unite s-a dovedit a fi un document vizionar care a trecut testul istoriei. Carta a fost redactată ca un corp solid de principii și norme de conduită internațională. A fost concepută într-o manieră inteligentă, care a permis suficientă flexibilitate în crearea de căi și mijloace autentice de a face față situațiilor din ce în ce mai complexe. Națiunile Unite și-au consolidat în mod constant vocația și legitimitatea universale. Ele au creat și promovat un impresionant corp de legi de drept internațional care abordează aproape toate domeniile de cooperare internațională.
 
A fost, probabil, uneori convenabil pentru unele State Membre sau alte părți interesate să arate eșecurile organizației. Trebuie să facem un efort mai intens de a cântări magnitudinea activității de prevenție desfășurată de către organizație. Prevenția fiind, desigur, mult mai dificil de măsurat, am avut tendința de a îi subestima importanța printre realizările Națiunilor Unite.
 
În aceeași ordine de idei, merită amintit faptul că Națiunile Unite nu reprezintă o organizație apărută din senin și nici o entitate independentă sau care se autoguvernează.
 
Națiunile Unite suntem noi înșine, Statele Membre. Noi ne hrănim cu încrederea și resursele pe care le investim în organizație.
 
România se află printre acele țări care au avut și au încredere, și au susținut și susțin necondiționat Națiunile Unite. 2015 este un an special pentru țara mea, deoarece aniversăm 60 de ani de la aderarea României. Națiunile Unite au ajutat România în diferite moduri, în diferite perioade din era ce a urmat Celui de al Doilea Război Mondial. La început, în ciuda și împotriva faptului că a făcut pare din grupurile monolitice de țări fost comuniste, Romania a găsit, aici, la ONU, cadrul propice pentru a-și afirma independența națională și a-și face prieteni și parteneri în întreaga lume. Mai târziu, Națiunile Unite i-au furnizat țării mele ocazia de a intra în dezbateri și acțiuni privind chestiuni globale, în dialog și cooperare pe toate continentele.
 
În urma Războiului Rece, Națiunile Unite s-au angajat activ în susținerea României de-a lungul dificilelor sale transformări economice și al tranziției sale către democrație. Fondurile și programele Națiunilor Unite au asistat România când aceasta s-a confruntat cu probleme sociale legate de copii, populație, sănătate, mediu și multe altele. Permiteți-mi să mulțumesc UNDP (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) pentru prezența sa de 45 de ani în țara mea.
 
Cea de-a 60-a aniversare a noastră ne-a permis să aruncăm o privire retrospectivă. România este o țară cu o putere economică limitată. Totuși, ne mândrim cu faptul că am contribuit semnificativ la țelurile Națiunilor Unite, în decursul celor șase decenii in calitate de membru. Esența acestor contribuții a fost încrederea în diplomația multilaterală și în statul de drept, precum și prioritatea mijloacelor pașnice în detrimentul folosirii forței în realizarea intereselor naționale.
 
România s-a aflat deseori în prima linie a marilor campanii desfășurate de către Națiunile Unite. Aș sublinia doar câteva dintre aceste teme care au reprezentat subiectul unor inițiative luate de România la Adunarea Generală, la Consiliul de Securitate sau la organismele din domeniul drepturilor omului:
 
•        Controlul armelor și dezarmarea
 
•        Relațiile bune cu statele vecine,
 
•        Rolul științei și al tehnologiei în dezvoltare,
 
•        Un rol mai eficient și mai influent al tinerilor,
 
•        O cooperare sporită între Națiunile Unite și organizațiile regionale și acorduri,
 
•        Promovarea și consolidarea democrației.
 
Din 1991, România participă cu trupe la operații de menținere a păcii pe toate continentele, din Angola până în Cambodgia, din Somalia până în Haiti, din fosta Iugoslavie până în Rwanda. Mai mult, România găzduiește Centrul de Excelență pentru Protecție și Securitate, care contribuie la pregătirea categoriilor speciale ale forțelor de menținere a păcii ONU.
 
Începând cu 2008, România face parte dintr-una dintre cele mai novatoare formule de protecție a refugiaților, fiind gazda primului Centru de Tranzit de Urgență din Timişoara, ca urmare a acordului cu UNHCR (Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite) și Organizația Internațională pentru Migrație.
 
 
 
După aproape două decenii in calitate de beneficiar, România a devenit ea însăși furnizor al Asistenţei oficiale pentru dezvoltare pentru tarile din vecinătatea noastră și nu numai.
 
Onorabil Președinte,
 
La cea de a 70-a aniversare, Națiunile Unite nu trebuie să demonstreze legitimitatea acțiunilor sale. Lucrul de care are nevoie organizația este o capacitate și o disponibilitate consolidate de a acționa și de a dinamiza voința politică pentru a fi capabilă să își întărească și mai mult rolul în menținerea păcii internaționale și a securității și în livrarea de bunuri publice globale. Acest rol este supus unui test intensiv, în aceste zile.
 
Națiunile Unite sunt invitate, împreună cu organizațiile regionale și statele individuale, să își asume noi angajamente în lupta împotriva terorismului în toate manifestările sale, fie că sunt crime pline de lașitate împotriva oamenilor nevinovați, distrugerea barbară a patrimoniului cultural comun al umanității, sau forma odioasă și fără precedent dezvoltată de așa-numitul ISIS/Da’esh ale cărui acțiuni constituie evidente violări ale dreptului internațional și ale drepturilor omului pe care ne străduim atât de mult să le susținem.
 
În această etapă, permiteți-mi să reiterez susținerea României pentru inițiativa Franței și a Mexicului de a propune un acord colectiv și voluntar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate cu privire la non-folosirea dreptului de veto atunci când este nevoie de acțiuni pentru a preveni sau a încheia situații de atrocități în masă și crime de război la scară mare.
 
La zece ani de la aprobarea responsabilității de a proteja, trebuie să continuăm să o susținem, identificând căile ideale de a o înțelege, de a o implementa și de a o operaționaliza.
 
Valurile de migrație din prezent reprezintă doar una dintre consecințele îngrijorătoare ale conflictelor interne și internaționale din Orientul Mijlociu și arealul de la sudul Mediteranei. Acest fenomen reclamă nu doar reacții la nevoile umanitare imediate ale refugiaților. Națiunile Unite trebuie să rezolve, de manieră realistă și energică, principalele cauzele ale migrației. Trebuie să oprim distrugerea structurii sociale a societăților afectate de conflict și să ajutăm populațiile să scape de sărăcie extremă, pe tineri să își redobândească speranța într-un viitor mai bun și pe toții oamenii să își reconstruiască demnitatea. Prin intermediul Asistenţei Oficiale pentru Dezvoltare, ONU trebuie să joace un rol mult mai puternic în această privință. Pentru ca acest lucru să fie posibil, este, probabil, necesară o reformă profundă a Asistenţei Oficiale pentru Dezvoltare.
 
Națiunile Unite trebuie să fie mai puțin tolerante în privința conflictelor prelungite din regiunea Transnistria a Republicii Moldova, Georgia și Nagorno-Karabah.
 
Orice status quo în situații contrare dreptului internațional sunt întotdeauna fragile și pot conduce la izbucniri ocazionale ale violenței.
 
De asemenea, lipsa de acțiune în astfel de situații dă naștere impresiei eronate că obținerile ilegale de teritoriu, în detrimentul statelor suverane și independente, sunt posibile și tolerate. Este cazul situației din Ucraina, în privința căreia Națiunile Unite și Consiliul de Securitate, în special, nu au luat măsurile de acțiune care sunt preconizate în conformitate cu Carta ONU. Îndemnăm toate statele membre ale Consiliului de Securitate să acționeze responsabil și să decidă în interesul păcii și al securității internaționale și în conformitate cu dreptul internațional în soluționarea situației din Ucraina.
 
România salută cu entuziasm acordul privind dosarul nuclear iranian. Acest fapt demonstrează că nimic nu este imposibil dacă există voință politică autentică și dacă lideri vizionari se angajează în acțiuni ambițioase. Apreciem rolul definit de pricepere și sârguință al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.
 
Succesul în rezolvarea acestei probleme de lungă durată demonstrează încă o dată virtuțile diplomației și ale negocierilor purtate cu bună credință și răbdare, susținute de cunoștințele acumulate în cadrul sistemului ONU. Sperăm să vedem și alte beneficii care derivă din acord, în contextul mai amplu al procesului de pace din Orientul Mijlociu.
 
Aș dori să îi îndemn pe toți membrii Națiunilor Unite să nu rateze ocazia de a semna un nou și ambițios acord cu caracter obligatoriu, ca reacție la schimbările climatice. Momentul este încă propice, în vederea angajamentelor Uniunii Europene, precum și a activismului masiv al societății civile. Este de așteptat ca și alți factori majori care contribuie la încălzirea globală să urmeze exemplul Uniunii Europene. Oameni din toată lumea, în special cei din micile țări insulare, a căror existență fizică este amenințată, așteaptă noi angajamente, înainte de a fi prea târziu.
 
Onorabil Președinte,
 
Dincolo de configurația geografică și tematică a diplomației Națiunilor Unite, credem că elementele fundamentale ale organizației noastre sunt însoțite de codificarea și dezvoltarea progresivă ale dreptului internațional. Opinia României este că dreptul internațional și justiția internațională sunt valori fundamentale pentru umanitate. Nu trebuie să încetăm niciodată să acționăm pentru reafirmarea și consolidarea principiilor de drept internațional – reper constant al societății noastre alcătuite din națiuni.
 
Cea de a 60-a aniversare a aderării României la Națiunile Unite a marcat un pas important în privința angajamentului nostru privind justiția internațională: România a devenit al 72-lea Stat Membru care a acceptat jurisdicția obligatorie a Curții Internaționale de Justiție. Declarația, prezentată Secretarului General pe 23 iunie 2015, este o continuare a tradiției interbelice a țării mele de a-și desfășura relațiile internaționale în deplină conformitate cu dreptul internațional.
 
Consolidarea justitiei internaționale și nevoia de a pune capăt impunității ar trebui să determine o abordare juridică consolidată cu privire la terorismul internațional. Terorismul reprezintă gradul cel mai înalt de crime împotriva indivizilor și a societăților. În opinia României, comunitatea internațională trebuie să facă mai mult pentru a combate terorismul cu instrumente juridice care includ dreptul penal internațional.
 
Luând în considerare acest obiectiv, România și Spania au determinat un proces de reflecție privind posibila înființare a unei Curți Internaționale pentru Crimele Terorismului.
 
Suntem pe deplin conștienți de dificultățile conceptuale și operaționale ale unei asemenea întreprinderi. Totuși, valorile care susțin această reflecție ce vizează consolidarea statului de drept în efortul nostru antiterorist multilateral, au șanse să genereze noi idei pentru dezvoltarea de instrumente juridice. Credem că acest proces de reflecție își are propriul merit, deoarece va alimenta dezbaterea privind consolidarea valorilor justiției și ale dreptului internațional. Aș profita de această oportunitate pentru a invita toate delegațiile interesate să se angajeze cu bună credință în discuțiile privind implementarea acestor valori în lupta împotriva terorismului.
 
Vă mulțumesc, onorabil Președinte!
 
Mulțumesc delegaților!”




Integral pe stiripesurse.ro
Sursa text + foto: stiripesurse.ro