Procurorii Anticorupţie, Nicuşor Constantinescu şi RAJA Cum a început dosarul şefului Consiliului Judeţean Constanţa (13)

Acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi cauzat un prejudiciu de circa 1.000.000 de euro în dauna reţelei judeţene de apă, dar achitat de două ori de instanţele constănţene, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a fost protagonistul unui proces care a durat aproximativ patru ani şi jumătate. ZIUA de Constanţa vă prezintă acum, pe baza documentelor oficiale puse la dispoziţie de magistraţi, întregul curs al dosarului în instanţă, începând de la actul de acuzare propriu-zis şi culminând cu hotărârile de achitare. Menţionăm că achitările au fost pronunţate în baza faptului că acuzaţiile aduse de procurori nu se susţin, pentru că presupusei fapte a lui Nicuşor Constantinescu îi lipseşte unul dintre elementele constitutive.

„În concret, Memorandumul de finanţare nerambursabilă s-a aplicat prin Contractul de Implementare ce s-a încheiat la 16.06.2003, între Ministerul Finanţelor Publice - reprezentat de Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare (OPCP) în calitate de Agenţie de Implementare, Consiliul Judeţean Constanţa în calitate de Beneficiar Local (BL) şi CC Constanţa de sub autoritatea Consiliului Judeţean Constanţa, în calitate de Beneficiar Final (BF)“, potrivit motivării Judecătoriei Constanţa. Conform aceleiaşi surse, „contractul de Implementare a fost avizat şi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului în calitatea sa de Autoritate competentă (sub aspectele de mediu)“. „Prin dispoziţiile art. 5 din contract s-a stabilit că obiectul acestuia îl constituie stabilirea cadrului de implementare a Măsurii, respectiv delegarea obligaţiilor şi responsabilităţilor de la Agenţia de Implementare (AI) către Beneficiarul Final (BF) şi Beneficiarul Local (BL). În preambulul Contractului de Implementare, ca şi cadru general de derulare a obligaţiilor asumate, au fost inserate acordurile şi înţelegerile reciproce, anume:
- Acordul cadru încheiat între Comisia Europeană şi Guvernul României Ia 12 martie 1991;
- Memorandumul de finanţare încheiat între Guvernul României şi Comisia Europeană în anul 2000 (Bruxelles - 16 noiembrie şi Bucureşti - 22 decembrie), privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin ISPA pentru Măsura intitulată „Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa", ratificat prin Legea nr. 497/2001;
- Contractul de împrumut nr. 000 încheiat între Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi CC Constanta la 18.11.2000, amendat la data de 09.05.2002;
- Contractul de Garantare şi Suport al Proiectului nr. 894 încheiat între Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi CJC la 18.11.2000, amendat la data de 09.05.2002“, se mai arată în documentele oficiale.

„Nereguli“

„Prevederile privind implementarea au fost cuprinse în anexele Memorandumului de finanţare nerambursabile, ca parte integrantă a acestuia, aşa cum s-a stabilit şi prin Legea nr. 497/2001. Astfel, anexa nr. I se referă la descrierea măsurii, anexa II Ia planul de finanţare, anexa III1 la aspecte financiare privind implementarea ISPA, anexa III2 la eligibilitatea cheltuielilor pentru măsuri finanţate prin ISPA, anexa III3 la modelul de cerere de plată pentru raportarea progresului financiar, fizic şi solicitarea de modificări, anexa II14 la acordul privind cerinţele minime de control financiar aplicabile măsurilor finanţate prin ISPA, anexa 1115 la acordul cu privire la nereguli şi recuperarea sumelor încasate eronat prin ISPA şi anexa II16 la cerinţe privind informarea şi publicitatea. Dispoziţiile anexei III, ţinând cont de stările şi situaţiile de fapt ale dosarului, obiect al urmăririi penale, se referă cu precădere la eligibilitatea categoriilor de cheltuieli legate de studii de fezabilitate, planificare, proiectare, impactul asupra mediului, pregătirea terenului, construcţii, utilaje, instalaţii, testare, instruire, management, măsuri compensatorii, tipuri de cheltuieli specificate în memorandum, informare, publicitate şi nereguli, care în înţelesul memorandumului de finanţare nerambursabilă reprezintă orice încălcare a acestuia, rezultând dintr-o acţiune sau omisiune a unui operator economic, care a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii şisau a legilor naţionale, ori grupă de cheltuieli nejustificată“, au conchis magistraţii constănţeni.