Procurorii Anticorupţie, Nicuşor Constantinescu şi RAJA Cum a început dosarul şefului Consiliului Judeţean Constanţa (23)

Acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi cauzat un prejudiciu de circa 1.000.000 de euro în dauna reţelei judeţene de apă, dar achitat de două ori de instanţele constănţene, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a fost protagonistul unui proces care a durat aproximativ patru ani şi jumătate. ZIUA de Constanţa vă prezintă acum, pe baza documentelor oficiale puse la dispoziţie de magistraţi, întregul curs al dosarului în instanţă, începând de la actul de acuzare propriu-zis şi culminând cu hotărârile de achitare. Menţionăm că achitările au fost pronunţate în baza faptului că acuzaţiile aduse de procurori nu se susţin, pentru că presupusei fapte a lui Nicuşor Constantinescu îi lipseşte unul dintre elementele constitutive.
 
În motivarea Judecătoriei Constanţa se arată că, tot mijloc de probă a fost şi „declaraţia martorului DD (fila 164 vol.I) - xxxxxxxxx în cadrul SC CC SA”, potrivit căreia, „lunar, la sediul SC CC SA, aveau loc şedinţe de monitorizare a implementării Măsurii ISPA, la care obligatoriu trebuiau să participe reprezentanţii MFP prin OPCP, care avea şi calitatea de Angajator în cadrul contractelor de execuţie a lucrărilor, precum şi de ordonator principal de credite, ai Ministerului Mediului, ai Inginerului, ai SC xxxxxxxxx SA, care avea calitatea de Constructor, şi ai CC SA”. „Martorul a mai arătat că, la primele şedinţe de monitorizare, nu au participat reprezentanţi din partea OPCP şi a Ministerului Mediului, iar atunci când aceştia au început să participe la şedinţe, persoanele care erau prezente învederau că nu au drept de decizie şi astfel nu se puteau soluţiona problemele concrete legate de derularea contractelor. Totodată, martorul a arătat că, până în anul 2005, la şedinţele de monitorizare a participat şi un reprezentant al UE, care însă nu avea putere de decizie, fiind doar un observator. A mai precizat martorul că, în anul 2006, Contractorul a notificat SC CC SA în vederea plăţii unor despăgubiri aferente plăţii cu întârziere a certificatelor intermediare de plată nr. 00-00, cuantumul acestor despăgubiri fiind stabilit de Inginer Ia suma de 1.006.658,97 euro. Martorul a mai arătat că această situaţie a fost adusă la cunoştinţa OPCP atât verbal, cât şi în scris, întrucât OPCP avea obligaţia de a efectua plăţile către Constructor”, conform motivării Judecătoriei Constanţa.
 
„Colaborare defectuoasă”
 
De asemenea, potrivit aceleiaşi surse, „OPCP a notificat SC CC SA că trebuie să procedeze la plata sumei stabilite în beneficiul Constructorului de către Inginer, invocându-se împrejurarea că beneficiarul final este cel care suportă costul cheltuielilor neeligibile”. „În acest context, pentru a preîntâmpina suspendarea lucrărilor (contractul fiind finalizat în proporţie de 97-98%) şi plata altor penalităţi, SC CC SA a hotărât achitarea acestei sume către Constructor, precum şi sesizarea organelor abilitate să stabilească responsabilul pentru prejudiciul cauzat SC CC SA, întrucât aveau informaţii potrivit cărora suma urma să fie recuperată de la OPCP. Totodată, martorul a menţionat că, în cadrul şedinţelor de monitorizare, reprezentantul Constructorului a precizat că plata cu întârziere a certificatelor intermediare de plată conduce la imposibilitatea desfăşurării lucrărilor în condiţii normale. Prin declaraţia dată în faţa instanţei, martorul a precizat că, pe parcursul derulării contractelor implicate de Măsura ISPA, a existat o colaborare defectuoasă cu reprezentanţii OPCP, lucru concretizat mai ales prin lipsa acestora de la şedinţele de monitorizare şi prin neimplicarea acestora în luarea unor decizii în situaţii dificile”, conform datelor puse la dispoziţie de magistraţi.
 
„CJC îşi asigura cofinanţarea atât din surse proprii, cât şi din împrumut BERD”
 
Tot ca mijloc de probă a fost şi „declaraţia martorului TB (fila 165 vol.I) - xxxxxxxx xxx al SC CC SA, iar în perioada noiembrie 0000-iunie 0000 a ocupat funcţia de şef serviciu implementare programe (ISPA)”. „Martorul a declarat că CJC îşi asigura cofinanţarea atât din surse proprii, cât şi din împrumut BERD. Martorul a arătat care era modalitatea de decontare a lucrărilor efectuate de către Constructor: Constructorul emitea o factură cu situaţia de lucrări, pe care o înainta Consultantului (CES), care avea un termen de 20 de zile pentru verificarea şi acceptarea facturii. Apoi, Consultantul trimitea factura la beneficiarul final - CC SA - pentru verificare şi andosare, care avea la dispoziţie 8 zile. După această activitate, beneficiarul final trimitea factura la OPCP pentru efectuarea plăţii şi în acelaşi timp informa CJC despre suma pe care trebuie să o vireze la OPCP, care avea un termen de 28 de zile pentru efectuarea plăţii, timp în care trebuia să primească şi partea de cofinanţare de la CJC. Martorul a precizat că, în cursul anului 2006, organul de verificare al Uniunii Europene (OLAF) a dispus suspendarea plăţilor ca urmare a unei reclamaţii, iar în această perioadă, potrivit Memorandumului de finanţare, plăţile trebuiau preluate de către Guvernul României, respectiv din fondul de garantare al MF.

Martorul a precizat că, urmare a acestei suspendări din partea Uniunii Europene, nici CJC nu a mai virat partea sa de finanţare, iar după aproximativ un an, când s-au terminat verificările, au fost reluate plăţile, inclusiv de către CJC. Însă, potrivit clauzelor contractuale din contractele de execuţie, Constructorul a înaintat către SC CC SA o documentaţie prin care solicita plata penalităţilor aferente întârzierii în achitarea certificatelor intermediare de plată. SC CC SA a înaintat către OPCP certificatele de plată, fără andosare, în considerarea faptului că între Constructor şi OPCP existau relaţii contractuale directe, însă OPCP a solicitat CC SA să procedeze la achitarea sumei cuvenite către Constructor, întrucât suma reprezintă cheltuieli neeligibile conform contractului de implementare. Deşi CC SA nu a fost de acord să achite suma respectivă, întrucât întârzierea în plata CIP-urilor nu a fost cauzată de SC CC SA, până la urmă a plătit, pentru a nu se cauza alte penalităţi”, potrivit motivării Judecătoriei Constanţa.
 
Într-o ediţie viitoare, ZIUA de Constanţa va continua prezentarea motivării pronunţării Judecătoriei Constanţa în dosarul cauzei.