Procurorii Anticorupţie, Nicuşor Constantinescu şi RAJA Cum a început dosarul şefului Consiliului Judeţean Constanţa (26)

Acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi cauzat un prejudiciu de circa 1.000.000 de euro în dauna reţelei judeţene de apă, dar achitat de două ori de instanţele constănţene, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a fost protagonistul unui proces care a durat aproximativ patru ani şi jumătate. ZIUA de Constanţa vă prezintă acum, pe baza documentelor oficiale puse la dispoziţie de magistraţi, întregul curs al dosarului în instanţă, începând de la actul de acuzare propriu-zis şi culminând cu hotărârile de achitare. Menţionăm că achitările au fost pronunţate în baza faptului că acuzaţiile aduse de procurori nu se susţin, pentru că presupusei fapte a lui Nicuşor Constantinescu îi lipseşte unul dintre elementele constitutive.
 
În motivarea Judecătoriei Constanţa se arată că, tot mijloc de probă a fost şi „declaraţia martorului TU (filele 000-0001 voi. I) xxx al SC CC SA în ce priveşte Măsura ISPA, reabilitarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în vederea protejării Mării Negre - martorul a declarat că în perioada 2006-2007, din cauza unor probleme legate de o eventuală fraudă, Uniunea Europeană a suspendat finanţarea pentru Măsura ISPA, context în care OPCP a apelat la surse de finanţare din Fondul Naţional, care era alimentat de Comisia Europeană”. „În acest caz, banii se luau din acest fond şi de la cofinanţator.

Pe perioada suspendării finanţării, martorul a declarat că au existat bani de la Fondul Naţional la care s-a apelat pentru a efectua plata către Constructor în cotă de 79% aferentă Uniunii Europene. Însă, întrucât s-a întârziat cu plata către Constructor pe o perioadă de patru luni în 2006, acesta a emis pretenţii care, după notificarea OPCP, au fost achitate de către SC CC SA, pentru a preîntâmpina blocarea conturilor bancare, suspendarea lucrărilor şi alte penalităţi. In opinia martorului, suma solicitată de Constructor nu se încadrează în categoria cheltuielilor neeligibile, care include doar acele cheltuieli care sunt impuse de continuarea lucrărilor, iar nu cele cauzate printr-o activitate păguboasă ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu”, potrivit magistraţilor. „Totodată, martorul a precizat că OPCP nu dispune de fonduri proprii, nu are un buget propriu, fiind doar o autoritate de implementare care se finanţează din sursele stabilite prin memorandum.

Declaraţia martorului NB (filele 173-174 voi. I)- xxxxxxx al SC CC SA în anul 2006 - martorul a declarat că în primul trimestru al anului 2006, finanţarea de la Uniunea Europeană a fost suspendată ca urmare a unei reclamaţii făcute de martor şi de inculpat în legătură cu fapte de corupţie referitoare la contractele de execuţie încheiate pentru implementarea Măsurii ISPA, context în care şi CJC a încetat finanţarea. Martorul consideră că această situaţie trebuia să fie rezolvată de către OPCP sau de către MF, care avea la dispoziţie Fondul Naţional de Preaderare pentru a plăti Constructorului, care continua lucrările de execuţie conform contractului încheiat între acesta şi OPCP. În condiţiile în care nu au fost plătite mai multe certificate intermediare de plată către Constructor, acesta a emis o pretenţie concretizată în certificatul intermediar de plată nr. 000, achitat de către SC CC SA, ca urmare a notificării făcute de către OPCP, deşi SC CC SA nu andorsase acest certificat. Martorul a arătat că acest certificat a fost achitat în luna iulie 0000, ca urmare a hotărârii Consiliului de Administraţie al SC CC SA, care a decis şi sesizarea Parchetului Constanţa şi a Curţii de Conturi referitor la situaţia creată de către OPCP, considerat responsabil de către SC CC SA”, conform motivării Judecătoriei Constanţa.
 
„(...) OPCP nu dispune de fonduri proprii (...)”
 
„Declaraţia martorului TX (fila 194 voi. 1) - xxx Constanţa până în anul 2004 - martorul a declarat că în anul 2001 a făcut parte dintr-un contract de finanţare între SC CC SA şi Uniunea Europeană în sensul că CJC era garantul obligaţiilor asumate de CC SA şi avea şi obligaţii de cofinanţare în procent de aproximativ 21%, lucrările începând în anul 2005. Martorul a mai declarat că, pe baza informaţiilor obţinute din presă şi din înscrisuri pe care le-a primit la cabinetul său parlamentar, a aflat despre nerespectarea obligaţiei de cofinanţare de către CJC, despre faptul că preşedintele CJC nu a dat dispoziţie de plată a cheltuielilor efectuate de către Constructor, că a fost somat atât de către OPCP, cât şi de către SC CC SA să înainteze către OPCP contribuţia sa la finanţarea măsurii, că SC CC SA a fost somată de către Constructor să achite penalităţi de întârziere, care reprezentau cheltuieli neeligibile.

Martorul a mai arătat că obligaţia de garanţie a CJC consta în aceea că SC CC SA avea obligaţii de plată a unor sume mari de bani pentru susţinerea proiectului, a tuturor celor patru obiective, sens în care a solicitat şi un împrumut la BERD, garantat din bugetul CJC. Martorul a ţinut să sublinieze faptul că obligaţia de garantare şi obligaţia de cofinanţare sunt total diferite, în condiţiile în care pentru obligaţie a emis pretenţii care, după notificarea OPCP, au fost achitate de către SC CC SA, pentru a preîntâmpina blocarea conturilor bancare, suspendarea lucrărilor şi alte penalităţi. In opinia martorului, suma solicitată de Constructor nu se încadrează în categoria cheltuielilor neeligibile, care include doar acele cheltuieli care sunt impuse de continuarea lucrărilor, iar nu cele cauzate printr-o activitate păguboasă ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu. Totodată, martorul a precizat că OPCP nu dispune de fonduri proprii, nu are un buget propriu, fiind doar o autoritate de implementare care se finanţează din sursele stabilite prin memorandum”, au conchis magistraţii.
 
Într-o ediţie viitoare, ZIUA de Constanţa va continua prezentarea motivării pronunţării Judecătoriei Constanţa în dosarul cauzei.