Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
21:21 16 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Procurorii Anticorupţie, Nicuşor Constantinescu şi RAJA Cum a început dosarul şefului Consiliului Judeţean Constanţa (29)

ro

18 Sep, 2013 00:00 2764 Marime text
Acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi cauzat un prejudiciu de circa 1.000.000 de euro în dauna reţelei judeţene de apă, dar achitat de două ori de instanţele constănţene, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a fost protagonistul unui proces care a durat aproximativ patru ani şi jumătate. ZIUA de Constanţa vă prezintă acum, pe baza documentelor oficiale puse la dispoziţie de magistraţi, întregul curs al dosarului în instanţă, începând de la actul de acuzare propriu-zis şi culminând cu hotărârile de achitare. Menţionăm că achitările au fost pronunţate în baza faptului că acuzaţiile aduse de procurori nu se susţin, pentru că presupusei fapte a lui Nicuşor Constantinescu îi lipseşte unul dintre elementele constitutive.
 
Conform motivării Judecătoriei Constanţa, „analizând situaţia de fapt expusă prin rechizitoriu, prin prisma mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, precum şi prin prisma mijloacelor de probă administrate în cursul cercetării judecătoreşti, când s-a procedat la readministrarea probatoriului în condiţii de publicitate, nemijlocire şi contradictorialitate, instanţa reţine următoarele:

Prin Legea nr. 497/2001 s-a ratificat Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA) pentru măsura nr. 2OOO/RO/I6/P/PE/OO3 intitulată «Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa, România».
Proiectul avea valoarea totală de 96.556.653 de euro, din care suma de 72.417.490 de euro reprezenta asistenţa financiară nerambursabilă ISPA, iar suma de 24.139.163 de euro reprezenta cofinanţarea CJC (suma de 19.230.103 euro asigurată prin împrumut BERD, iar suma de 4.909.060 euro asigurată din fonduri proprii).

Potrivit articolului 2 alineatele 2 şi 3 din Legea nr. 497/2001, cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse în Planul de finanţare prevăzut în Anexa nr. II la memorandumul de finanţare se suportă din surse proprii ale beneficiarului final, iar sumele necesare în vederea continuării finanţării măsurii, în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei comunitare ISPA, se prevăd în bugetul de stat la alineatul «Transferuri aferente Fondului naţional de preaderare» în bugetul Ministerului Finanţelor Publice «Acţiuni generale» şi se transferă autorităţii responsabile de implementare a măsurii - Oficiul de Plăţi şi Contractare PFARE, urmând să fie regularizate cu fondurile transferate de Comisia Europeană în limita sumelor eligibile cheltuite.

Conform art. 2 alin. 4 din acelaşi act normativ, în cazul în care sumele prevăzute la alin. 3 vor fi cheltuite în alt scop decât cel prevăzut în memorandumul de finanţare, beneficiarul final va restitui aceste sume Ia bugetul de stat”, se mai arată în motivarea Judecătoriei.
 
Operaţiuni bancare
 
„Prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2004 a fost modificată Legea nr. 497/2001, stabilindu-se că cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse în planul de finanţare prevăzute în anexa nr. II la memorandumul de finanţare, precum şi costurile legate de operaţiunile bancare efectuate în România referitoare la transferul fondurilor ISPA şi al celor de cofinanţare, aferente măsurii, se asigură din surse proprii ale beneficiarului final.


CJC a aprobat obiectivul de investiţii „Reabilitarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în scopul protejării Mării Negre şi a zonei litorale Constanţa” prin Hotărârea nr. 117/30.11.2000.
Pentru punerea în aplicare a Memorandului, s-au încheiat contractul de împrumut nr. 894 între CC Constanţa şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), aprobat la data de 09.05.2002, precum şi contractul de garantare şi suport al proiectului nr. 894, între CJC şi BERD, aprobat Ia data de 09.05.2002.

La data de 16.06.2003 a fost încheiat Contractul de Implementare (Acord) având ca părţi contractante: Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare (OPCP) în calitate de Agenţie de Implementare, CJC în calitate de Beneficiar Local (BL) şi CC în calitate de Beneficiar Final (BF). Acest contract a fost avizat de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, în calitate de Autoritate Competentă. Obiectul Acordului este reprezentat de stabilirea cadrului de implementare a Măsurii şi definirea drepturilor, obligaţiilor şi responsabilităţilor părţilor, iar scopul Acordului este acela de a delega obligaţiile şi responsabilităţile pentru implementarea Măsurii de la Agenţia de Implementare - OPCP - către beneficiarul final şi beneficiarul local”, conform magistraţilor.
 
„Patru contracte”
 
„În cadrul implementării proiectului, s-au încheiat patru contracte (A, B, C, D), iar unul dintre acestea a fost Contractul B, încheiat la data de 00.00.0000, care avea ca obiect «Conducte de descărcare în mare pentru Staţiile de epurare Constanţa Nord şi Eforie Sud». Contractul avea o valoare de 18.859.446,09 euro, asigurată din fonduri ISPA în procent de 78,053 %, iar din fondurile Consiliului Judeţean Constanţa în procent de 21,947%, disponibile din anul 2006.


În cadrul acestui contract, părţile contractante erau: OPCP - Serviciul Central de Finanţare şi Contracte din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în calitate de Angajator, SC xxx SA Grecia, în calitate de Contractant, CC Constanţa în calitate de Beneficiar, CJC şi Delegaţia Comisiei Europene Bucureşti în numele Comisiei Europene, ambele în calitate de cofinanţatori”, potrivit Judecătoriei Constanţa.
Într-o ediţie viitoare, ZIUA de Constanţa va continua prezentarea motivării pronunţării Judecătoriei Constanţa în dosarul cauzei.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Daniel 16 Jan, 2014 06:16 Cum de este posibil ca organele statului sa constate infractiuni cu acte? Oare traim in alta tara?