Procurorii Anticorupţie, Nicuşor Constantinescu şi RAJA Cum a început dosarul şefului Consiliului Judeţean Constanţa (37) (document)

Acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi cauzat un prejudiciu de circa 1.000.000 de euro în dauna reţelei judeţene de apă, dar achitat de două ori de instanţele constănţene, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a fost protagonistul unui proces care a durat aproximativ patru ani şi jumătate. ZIUA de Constanţa vă prezintă acum, pe baza documentelor oficiale puse la dispoziţie de magistraţi, întregul curs al dosarului în instanţă, începând de la actul de acuzare propriu-zis şi culminând cu hotărârile de achitare. Menţionăm că achitările au fost pronunţate în baza faptului că acuzaţiile aduse de procurori nu se susţin, pentru că presupusei fapte a lui Nicuşor Constantinescu îi lipseşte unul dintre elementele constitutive.
 
Conform motivării Curţii de Apel Constanţa, „apărarea inculpatului în sensul că penalităţile nu erau prevăzute în Contractul B, nefiind stipulat cuantumul acestora pentru plata cu întârziere a certificatelor intermediare de plată, este neîntemeiată”. „Sub acest aspect, instanţa de recurs evidenţiază că, potrivit art. 14.8 din Contractul ISPA nr.2000/RO/16/P/PE/003 (Contractul B), în situaţia în care contractorul nu primeşte plata conform clauzelor contractuale, este îndreptăţit să primească o plată compensatorie lunară în valoare cumulată pe perioadă întârziată. Inginerul Măsurii a stabilit plăţi compensatorii în cuantum de 1.006.658,97 euro şi o extindere în timp de 100 zile, fiind emis CIP-ul nr. 23 A din data de 04.05.2007, scadent la data de 25.06.2007. Prin adresa nr. 547849/17.03.2006, Ministerul de Finanţe a comunicat Consiliului Judeţean Constanţa că neplata la scadenţă atrage penalităţi în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere. Astfel, se constată că inculpatul a fost notificat încă din luna martie 2006 cu privire la cuantumul penalităţilor ce ar fi putut fi determinate de nerespectarea termenelor contractuale. Totodată, contractul B, semnat în calitate de parte şi de Consiliul Judeţean Constanţa, prin reprezentant C.N.D., prevedea plata unor daune în cazul unor întârzieri la plată.

Nu poate fi primit nici motivul de recurs invocat de inculpat ce vizează pronunţarea unei soluţii de achitare în temeiul art.10 lit. c Cod procedură penală, având în vedere că inculpatului îi revenea obligaţia de plată a contribuţiei proprii Consiliului Judeţean Constanţa la finanţarea Măsurii ISPA. Din această perspectivă, Curtea reţine că, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 215/2000 a Administraţiei Publice Locale, inculpatul C.N.D., în calitatea sa de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, avea obligaţia de a reprezenta judeţul în relaţia cu părţile implicate în Proiectul ISPA, de a asigura aducerea la îndeplinire a Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 117/30.11.2000 de aprobare a acestei investiţii, de a exercita funcţia de ordonator principal de credite, prin plata obligaţiilor ce rezultau din Contractul B. Potrivit art. 4.2.4 din Contractul de Implementare încheiat la data de 16.06.2003, obligaţiile asumate prin prezentul contract sunt obligaţii directe numai ale Beneficiarului Local (Consiliul Judeţean) şi nu reprezintă, direct sau indirect, obligaţii ale statului român.

Conform art. 18.2 şi art.18.3 din Acordul de Implementare, în ceea ce priveşte situaţiile de încălcare a obligaţiilor stabilite prin Acord, în niciun caz şi din niciun fel de motive, AI nu va fi ţinută răspunzătoare pentru daunele sau prejudiciile suferite de către personalul sau proprietatea Beneficiarului final în perioada în care Măsura este implementată. AI nu va accepta niciun fel de pretenţii, de compensaţii sau majorări ale plăţilor către orice părţi ale Măsurii în legătură cu orice astfel de prejudicii sau daune. Beneficiarul local şi/sau Beneficiarul final, după caz, vor fi răspunzători pentru orice prejudiciu cauzat prin încălcarea oricărei obligaţii ce le revine prin Acord, incluzând, dar fără a se limita la: întârzieri de plată, neplata sumelor datorate potrivit Acordului, notificări făcute cu întârziere sau incomplete către AI şi CE. În cazul în care asemenea încălcare atrage solicitarea CE de returnare a sumelor deja cheltuite în conformitate cu prevederile Memorandumului, Beneficiarul local şi Beneficiarul final vor răspunde solidar pentru toate prejudiciile cauzate”, potrivit magistraţilor. Judecătorii Curţii de Apel au mai consemnat în motivare că, „în referire la latura obiectivă a faptei deduse judecăţii, s-a mai susţinut că inculpatul, preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, nu are calitatea cerută de lege subiectului activ al infracţiunii prevăzute de art. 248 Cod penal”.
 
Calităţi
 
„Subiectul activ al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice nu poate fi decât persoana care are calitatea specială de funcţionar public sau funcţionar, astfel cum sunt definite aceste calităţi în accepţiunea legii penale.
În conformitate cu dispoziţiile art. 147 alin. 1 Cod penal, prin funcţionar public se înţelege orice persoană care exercită, permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 Cod penal (autorităţi publice, instituţii publice, instituţii sau alte persoane juridice de interes public). Prin funcţionar se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.
Aşadar, din analiza textului rezultă că subiectul activ nemijlocit al infracţiunii este calificat, respectiv trebuie să aibă calitatea de funcţionar public sau funcţionar, din această perspectivă privind cauza dedusă judecăţii, contrar susţinerilor apărării, condiţia este îndeplinită”, potrivit magistraţilor.

Documente atasate:


Document #1