Procurorii Anticorupţie, Nicuşor Constantinescu şi RAJA Cum a început dosarul şefului Consiliului Judeţean Constanţa (6)
Procurorii Anticorupţie, Nicuşor Constantinescu şi RAJA: Cum a început dosarul şefului Consiliului Judeţean
20 Jul, 2013 00:00
ZIUA de Constanta
1961
Marime text
Acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi cauzat un prejudiciu de circa 1.000.000 de euro în dauna reţelei judeţene de apă, dar achitat de două ori de instanţele constănţene, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a fost protagonistul unui proces care a durat aproximativ patru ani şi jumătate. ZIUA de Constanţa vă prezintă acum, pe baza documentelor oficiale puse la dispoziţie de magistraţi, întregul curs al dosarului în instanţă, începând de la actul de acuzare propriu-zis şi culminând cu hotărârile de achitare. Menţionăm că achitările au fost pronunţate în baza faptului că acuzaţiile aduse de procurori nu se susţin, pentru că presupusei fapte a lui Nicuşor Constantinescu îi lipseşte unul dintre elementele constitutive.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie spun că, în urma analizării situaţiei expuse prin rechizitoriu, s-a constatat că, „prin Legea nr. 497/2001, s-a ratificat Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA) pentru măsura nr. 2000/RO/16/P/PE/003 intitulată Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa, România”. „Proiectul avea valoarea totală de 96.556.653 euro, din care suma de 72.417.490 euro reprezenta asistenţa financiară nerambursabilă ISPA, iar suma de 24.139.163 euro reprezenta cofinanţarea Consiliului Judeţean Constanţa (suma de 19.230.103 euro asigurată prin împrumut BERD, iar suma de 4.909.060 euro asigurată din fonduri proprii). Potrivit articolului 2 alineatele 2 şi 3 din Legea nr. 497/2001, cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse în Planul de finanţare prevăzut în Anexa nr. II la memorandumul de finanţare se suportă din surse proprii ale beneficiarului final, iar sumele necesare în vederea continuării finanţării măsurii, în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei comunitare ISPA, se prevăd în bugetul de stat la alineatul Transferuri aferente Fondului naţional de preaderare în bugetul Ministerului Finanţelor Publice Acţiuni generale şi se transferă autorităţii responsabile de implementarea măsurii - Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, urmând să fie regularizate cu fondurile transferate de Comisia Europeană în limita sumelor eligibile cheltuite. Conform art. 2 alin. 4 din acelaşi act normativ, în cazul în care sumele prevăzute la alin. 3 vor fi cheltuite în alt scop decât cel prevăzut în memorandumul de finanţare, beneficiarul final va restitui aceste sume la bugetul de stat”, potrivit celor de la DNA. Conform aceleiaşi surse, „prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2004 a fost modificată Legea nr. 497/2001, stabilindu-se că cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse în planul de finanţare prevăzute în anexa nr. II la memorandumul de finanţare, precum şi costurile legate de operaţiunile bancare efectuate în România referitoare la transferul fondurilor ISPA şi al celor de cofinanţare, aferente măsurii, se asigură din surse proprii ale beneficiarului final”.
Contract avizat de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului
„Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat obiectivul de investiţii Reabilitarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în scopul protejării Mării Negre şi a zonei litorale Constanţa prin Hotărârea nr. 117/30.11.2000. Pentru punerea în aplicare a Memorandului, s-au încheiat contractul de împrumut nr. 894 între RAJA Constanţa şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) aprobat la data de 09.05.2002, precum şi contractul de garantare şi suport al proiectului nr. 894, între Consiliul Judeţean Constanţa şi BERD, aprobat la data de 09.05.2002”, potrivit DNA. Procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie mai spun că, „la data de 16.06.2003, a fost încheiat Contractul de Implementare (Acord) având ca părţi contractante: OPCP Phare în calitate de Agenţie de Implementare, Consiliul Judeţean Constanţa în calitate de Beneficiar Local (BL) şi RAJA în calitate de Beneficiar Final (BF)”. Acest contract a fost avizat de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, în calitate de Autoritate Competentă. Obiectul Acordului este reprezentat de stabilirea cadrului de implementare a Măsurii şi definirea drepturilor, obligaţiilor şi responsabilităţilor părţilor, iar scopul Acordului este acela de a delega obligaţiile şi responsabilităţile pentru implementarea Măsurii de la Agenţia de Implementare - OPCP - către beneficiarul final şi beneficiarul local”, au conchis procurorii Anticorupţie.
Într-o ediţie viitoare, ZIUA de Constanţa va continua prezentarea cercetărilor procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie realizate în acest dosar.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie spun că, în urma analizării situaţiei expuse prin rechizitoriu, s-a constatat că, „prin Legea nr. 497/2001, s-a ratificat Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană, privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA) pentru măsura nr. 2000/RO/16/P/PE/003 intitulată Reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa, România”. „Proiectul avea valoarea totală de 96.556.653 euro, din care suma de 72.417.490 euro reprezenta asistenţa financiară nerambursabilă ISPA, iar suma de 24.139.163 euro reprezenta cofinanţarea Consiliului Judeţean Constanţa (suma de 19.230.103 euro asigurată prin împrumut BERD, iar suma de 4.909.060 euro asigurată din fonduri proprii). Potrivit articolului 2 alineatele 2 şi 3 din Legea nr. 497/2001, cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse în Planul de finanţare prevăzut în Anexa nr. II la memorandumul de finanţare se suportă din surse proprii ale beneficiarului final, iar sumele necesare în vederea continuării finanţării măsurii, în cazul indisponibilităţii temporare a contribuţiei comunitare ISPA, se prevăd în bugetul de stat la alineatul Transferuri aferente Fondului naţional de preaderare în bugetul Ministerului Finanţelor Publice Acţiuni generale şi se transferă autorităţii responsabile de implementarea măsurii - Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE, urmând să fie regularizate cu fondurile transferate de Comisia Europeană în limita sumelor eligibile cheltuite. Conform art. 2 alin. 4 din acelaşi act normativ, în cazul în care sumele prevăzute la alin. 3 vor fi cheltuite în alt scop decât cel prevăzut în memorandumul de finanţare, beneficiarul final va restitui aceste sume la bugetul de stat”, potrivit celor de la DNA. Conform aceleiaşi surse, „prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2004 a fost modificată Legea nr. 497/2001, stabilindu-se că cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse în planul de finanţare prevăzute în anexa nr. II la memorandumul de finanţare, precum şi costurile legate de operaţiunile bancare efectuate în România referitoare la transferul fondurilor ISPA şi al celor de cofinanţare, aferente măsurii, se asigură din surse proprii ale beneficiarului final”.
Contract avizat de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului
„Consiliul Judeţean Constanţa a aprobat obiectivul de investiţii Reabilitarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în scopul protejării Mării Negre şi a zonei litorale Constanţa prin Hotărârea nr. 117/30.11.2000. Pentru punerea în aplicare a Memorandului, s-au încheiat contractul de împrumut nr. 894 între RAJA Constanţa şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) aprobat la data de 09.05.2002, precum şi contractul de garantare şi suport al proiectului nr. 894, între Consiliul Judeţean Constanţa şi BERD, aprobat la data de 09.05.2002”, potrivit DNA. Procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie mai spun că, „la data de 16.06.2003, a fost încheiat Contractul de Implementare (Acord) având ca părţi contractante: OPCP Phare în calitate de Agenţie de Implementare, Consiliul Judeţean Constanţa în calitate de Beneficiar Local (BL) şi RAJA în calitate de Beneficiar Final (BF)”. Acest contract a fost avizat de către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, în calitate de Autoritate Competentă. Obiectul Acordului este reprezentat de stabilirea cadrului de implementare a Măsurii şi definirea drepturilor, obligaţiilor şi responsabilităţilor părţilor, iar scopul Acordului este acela de a delega obligaţiile şi responsabilităţile pentru implementarea Măsurii de la Agenţia de Implementare - OPCP - către beneficiarul final şi beneficiarul local”, au conchis procurorii Anticorupţie.
Într-o ediţie viitoare, ZIUA de Constanţa va continua prezentarea cercetărilor procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie realizate în acest dosar.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii