Procurorii Anticorupţie, Nicuşor Constantinescu şi RAJA Cum a început dosarul şefului Consiliului Judeţean Constanţa (7)

Acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi cauzat un prejudiciu de circa 1.000.000 de euro în dauna reţelei judeţene de apă, dar achitat de două ori de instanţele constănţene, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a fost protagonistul unui proces care a durat aproximativ patru ani şi jumătate. ZIUA de Constanţa vă prezintă acum, pe baza documentelor oficiale puse la dispoziţie de magistraţi, întregul curs al dosarului în instanţă, începând de la actul de acuzare propriu-zis şi culminând cu hotărârile de achitare. Menţionăm că achitările au fost pronunţate în baza faptului că acuzaţiile aduse de procurori nu se susţin, pentru că presupusei fapte a lui Nicuşor Constantinescu îi lipseşte unul dintre elementele constitutive.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie spun că, „în cadrul implementării proiectului, s-au încheiat patru contracte (A, B, C, D), iar unul dintre acestea a fost Contractul B încheiat la data de 21.03.2005 care avea ca obiect „Conducte de descărcare în mare pentru Staţiile de epurare Constanţa Nord şi Eforie Sud”. Contractul avea o valoare de 18.859.446,09 euro, asigurată din fonduri ISPA în procent de 78,053 %, iar din fondurile Consiliului Judeţean Constanţa în procent de 21,947%, disponibile din anul 2006”. „În cadrul acestui contract, părţile contractante erau: OPCP - Serviciul Central de Finanţare şi Contracte din cadrul Ministerului Finanţelor Publice în calitate de Angajator, SC A. SA Grecia, în calitate de Contractant, RAJA Constanţa în calitate de Beneficiar, Consiliul Judeţean Constanţa şi Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti în numele Comisiei Europene, ambele în calitate de cofinanţatori. Conform Acordului de implementare din 16.06.2003, Consiliul Judeţean Constanţa, în calitatea sa de beneficiar local, are următoarele obligaţii, care trebuie să se realizeze în concordanţă cu dispoziţiile clauzei 4.2.3 («încheierea şi executarea de către beneficiarul local a contractului nu contravine şi nu va contraveni în nici un fel legilor sau regulamentelor în vigoare aplicabile sau actelor constitutive ale beneficiarului local sau oricărui alt contract, acord sau înţelegeri la care beneficiarul local este parte sau care sunt obligatorii pentru beneficiarul local sau care privesc oricare dintre bunurile sale»): declară şi confirmă că obligaţiile asumate prin acord sunt obligaţii directe ale beneficiarului local şi nu reprezintă, direct sau indirect, obligaţii ale Statului Român - art. 4.2.4.; declară şi confirmă că va acţiona mereu în vederea aplicării Memorandumului de finanţare şi a Contractului de Finanţare BERD; va sprijini beneficiarul final pentru îndeplinirea obligaţiilor de plată ale acestuia din urmă în conformitate cu art. 11 din acord - art. 7.2.2.; este de acord să-şi îndeplinească obligaţiile printr-o administrare eficientă şi o politică a impozitelor adecvată, pentru a menţine un nivel operaţional şi o structură financiară corespunzătoare, în special un nivel al resurselor interne care să acopere, într-o proporţie acceptabilă, cheltuielile operaţionale - art. 7.2.3.; va supraveghea îndeplinirea obligaţiilor beneficiarului final conform Acordului şi va lua măsurile necesare - în limita legii şi a competenţei sale - în cazul în care beneficiarul final nu îşi îndeplineşte obligaţiile - art. 7.2.4.; va include/aloca în propriul buget, necondiţionat şi irevocabil, fondurile necesare îndeplinirii obligaţiilor de plată ale beneficiarului final conform art. 104 alin. 2 şi art. 109 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală - art. 11.13”, conform procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Potrivit aceleiaşi surse, „articolul 11 din Acordul de implementare stabileşte obligaţiile de plată şi condiţiile în care se efectuează plata”. „Astfel”, continuă magistraţii, „AI se angajează să facă toate plăţile costurilor eligibile pentru Măsură din împrumutul nerambursabil, să folosească acest împrumut numai pentru finanţarea Măsurii şi numai pentru activităţile şi cheltuielile eligibile stabilite de către Memorandumul de finanţare”. „AI va efectua plăţile cu privire la costurile eligibile către Contractori, conform condiţiilor de plată menţionate în contractele de servicii şi în contractele de lucrări, pe baza certificatelor de plată emise de Inginer (societatea a cărei ofertă este acceptată de Angajator în vederea asigurării Serviciilor de Coordonare şi Supervizare a Lucrărilor), avizate de UIP (unitatea de implementare a proiectului - unitatea pentru implementarea Măsurii formată în cadrul beneficiarului final, condusă de Manager de proiect numit de beneficiarul final, către care sunt delegate de către beneficiarul final toate atribuţiile, sarcinile şi obligaţiile acestuia pentru implementarea Măsurii şi de către autoritatea de implementare, conducerea tehnică a Măsurii). Totodată, AI va primi toate facturile, avizate de UIP, de la Contractori şi va direcţiona către BF facturile aferente obligaţiilor de plată care incumbă efectiv BF în conformitate cu prevederile Acordului. AI va notifica în scris BF în legătură cu sumele şi termenele de plată, asigurându-se că BF va îndeplini obligaţiile de plată”, conform DNA.
 
Obligaţii
 
Procurorii au mai susţinut că „BF nu va aproba plata nici unor costuri legate de Măsură care nu sunt eligibile în conformitate cu prevederile Memorandumului de finanţare, în caz contrar, acesta va purta întreaga responsabilitate tehnică, financiară şi legală”. „Potrivit aceluiaşi acord, beneficiarul final se obligă să suporte toate costurile neeligibile legate de împrumutul nerambursabil şi/sau împrumutul BERD, toate taxele legate de împrumutul BERD cerute de autorităţile fiscale pentru servicii şi/sau lucrări, precum şi costurile suplimentare rezultate din ordine de schimbare/variaţie în condiţiile art. 7.3.9. din Acord. Totodată, Beneficiarul final va avea obligaţia să asigure toate fondurile necesare pentru a acoperi costurile neeligibile şi taxele aferente implementării Măsurii şi să plătească asemenea sume în timp util, aşa cum s-a convenit prin contractele respective, conform notificării primite de la AI, către Contractori. În ceea ce priveşte situaţiile de încălcare a obligaţiilor stabilite prin Acord, în niciun caz şi din niciun fel de motive, AI nu va fi ţinută răspunzătoare pentru daunele sau prejudiciile suferite de către personalul sau proprietatea Beneficiarului final în perioada în care Măsura este implementată. AI nu va accepta niciun fel de pretenţii, de compensaţii sau majorări ale plăţilor către orice părţi ale Măsurii în legătură cu orice astfel de prejudicii sau daune. Beneficiarul local şi/sau Beneficiarul final, după caz, vor fi răspunzători pentru orice prejudiciu cauzat prin încălcarea oricărei obligaţii ce le revine prin Acord, incluzând, dar fără a se limita la: întârzieri de plată, neplata sumelor datorate potrivit Acordului, notificări făcute cu întârziere sau incomplete către AI şi CE. În cazul în care asemenea încălcare atrage solicitarea CE de returnare a sumelor deja cheltuite în conformitate cu prevederile Memorandumului, Beneficiarul local şi Beneficiarul final vor răspunde solidar pentru toate prejudiciile cauzate”, se mai arată în expunerea celor de la Anticorupţie. Procurorii continuă afirmând că „beneficiarul final îşi va asuma responsabilitatea exclusivă faţă de terţe părţi, inclusiv responsabilitatea pentru daune sau prejudicii de orice natură suportate de acesta în perioada în care este implementată Măsura”. „Beneficiarul final va exonera pe AI, în calitate de Angajator, de orice responsabilităţi asociate cu orice pretenţii sau acţiuni apărute ca rezultat al încălcării oricăror reguli sau regulamente ale beneficiarului final sau ale angajaţilor acestuia sau de către persoane de care aceştia sunt răspunzători. Dacă beneficiarul final şi/sau beneficiarul local încalcă oricare dintre obligaţiile stabilite prin Acord, care generează obligaţii de plată pentru Ministerul Finanţelor Publice, Beneficiarul local şi beneficiarul final vor fi în mod solidar răspunzători pentru returnarea sumelor astfel plătite şi vor plăţi Ministerului penalităţi de întârziere în suma prevăzute de lege pentru plata obligaţiilor către Bugetul de stat”, au mai susţinut cei de la DNA. Tot potrivit acestora, „în anul 2006, Consiliul Judeţean Constanţa a alocat din bugetul propriu sume pentru cofinanţarea Măsurii ISPA «Conducte de descărcare în mare pentru staţiile de epurare Constanţa Nord şi Eforie Sud» nr. 2000/RO/16/P/PE/003-05 - Contractul B -, iar bugetul a fost aprobat prin Hotărârea nr. 1/31.01.2006. Sumele aferente cofinanţării au fost cuprinse în capitolul 70.02 «Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică»”. „În anul 2005, finanţarea acestui contract s-a asigurat doar din fonduri europene, achitându-se certificatele intermediare de plată (CIP) nr. 1-5 inclusiv. În cursul anului 2006, finanţarea în cuantum de 5.473.791,61 euro a fost asigurată atât din fonduri europene (suma de 3.472.290,14 euro), cât şi din fondurile Consiliului Judeţean Constanţa (suma de 2.001.501,47 euro), achitându-se CIP-urile nr. 6-17 inclusiv, însă în ceea ce priveşte CIP-ul nr. 6, acesta a fost achitat doar din fonduri europene”, au mai susţinut procurorii Anticorupţie.
Într-o ediţie viitoare, ZIUA de Constanţa va continua prezentarea cercetărilor procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie realizate în acest dosar.