Procurorii Anticorupţie, Nicuşor Constantinescu şi RAJA Cum a început dosarul şefului Consiliului Judeţean Constanţa (9)

Acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi cauzat un prejudiciu de circa 1.000.000 de euro în dauna reţelei judeţene de apă, dar achitat de două ori de instanţele constănţene, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a fost protagonistul unui proces care a durat aproximativ patru ani şi jumătate. ZIUA de Constanţa vă prezintă acum, pe baza documentelor oficiale puse la dispoziţie de magistraţi, întregul curs al dosarului în instanţă, începând de la actul de acuzare propriu-zis şi culminând cu hotărârile de achitare. Menţionăm că achitările au fost pronunţate în baza faptului că acuzaţiile aduse de procurori nu se susţin, pentru că presupusei fapte a lui Nicuşor Constantinescu îi lipseşte unul dintre elementele constitutive. 

În faţa magistraţilor Judecătoriei Constanţa, avocatul şefului CJC a susţinut că „redactorul rechizitoriului face referire că s-a cauzat o tulburare în ceea ce priveşte desfăşurarea contractului”. „În acest context, apreciază de plano că se impune respingerea susţinerii Parchetului că s-a cauzat o tulburare însemnată în ceea ce priveşte derularea contractului. Din înscrisurile depuse ulterior la dosar rezultă că acest contract a fost realizat, iar prin faptele sale, inculpatul nu a cauzat o tulburare însemnată desfăşurării activităţii. Din această perspectivă, prima teză se referă la achitarea inculpatului conform art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, în sensul că faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.

Pe de altă parte, va trebui ca instanţa să constate dacă inculpatul se circumscrie sau nu calităţii de subiect activ calificat. Susţine că subiectul activ al infracţiunii de abuz în serviciu nu poate fi decât persoana care are calitatea de funcţionar public sau de funcţionar, astfel cum sunt definite aceste calităţi în accepţiunea legii penale. Legea nr. 188/1999, Legea nr. 393/2004 cuprind dispoziţii legale în vigoare care nu pot fi înlăturate de legea penală. A admite teza contrară înseamnă a ajunge la concluzia inacceptabilă că există două legi, una civilă şi alta penală, ambele în vigoare, dar care pot califica diferit statutul persoanei care ocupă temporar o funcţie publică, în speţă inculpatul AA are calitatea de ales local, aşadar nu poate fi asimilat noţiunii de funcţionar public sau de funcţionar, întrucât nu există un raport de serviciu, un raport de subordonare. Urmează ca instanţa să aibă în vedere dispoziţiile art. 147 alin. 1 Cod penal care reglementează noţiunea de funcţionar public. Raportat la dispoziţiile legii speciale, precum şi la dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 393/2004, apreciază că inculpatul lucrează în interesul exclusiv al colectivităţii locale, prin urmare, nu poate avea calitatea de funcţionar public”, conform magistraţilor. Potrivit aceleiaşi surse, avocatul şefului Consiliului Judeţean Constanţa a mai solicitat achitarea clientului său, „în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, în sensul că fapta nu a fost săvârşită de inculpat”.

Achitări

„Din punctul său de vedere, dar şi al reprezentantului părţii vătămate, fapta a fost săvârşită de către reprezentanţii legali ai Oficiului de Plăţi, care, în cadrul raporturilor contractuale, nu şi-au achitat obligaţiile contractuale. În acest sens sunt şi concluziile raportului de expertiză, Contractul de Implementare, Acordul de implementare care consacră natura raporturilor dintre părţi. Este cert că a existat o singură relaţie contractuală, între constructor şi MF, în timp ce între CJC şi SC CC SA Constanţa nu a existat niciun raport de natură contractuală. În situaţia în care nu s-a plătit la timp constructorul, intervine răspunderea contractuală a Oficiului de Plăţi. Relevante sunt dispoziţiile prin care s-au modificat raporturile contractuale dintre părţi, prin care s-a stabilit că toate responsabilităţile nu se pot produce decât în persoana Oficiului de Plăţi. Relevante în acest sens sunt şi înscrisurile depuse la dosarul cauzei, tranzacţia amiabilă încheiată între Oficiul de Plăţi şi constructor, prin care s-a acceptat realizarea unei compensări convenţionale, prin care Oficiul de Plăţi şi-a asumat răspunderea în ceea ce priveşte obligaţia de plată.

În al treilea rând, solicită achitarea inculpatului conform art. 11 pct. 2 tit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, pe motiv că faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii, referindu-se la latura subiectivă a infracţiunii reţinută în sarcina inculpatului care presupune că neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu să se realizeze cu ştiinţă. Consideră că reprezentantul Ministerului Public a trecut cu uşurinţă peste probele administrate în faza cercetării judecătoreşti. Învederează că a existat o situaţie prealabilă încetării plăţii în cadrul Oficiului de Plăţi, iar aceasta a coincis cu imposibilitatea obiectivă de plată. Consiliul Judeţean Constanţa a avut obligaţia de a asigura o cotă de cofinanţare. Consideră de asemenea că pot contesta suma sau procentul ce trebuiau plătite. La momentul prealabil încetării plăţii au existat două situaţii obiective care au împiedicat efectuarea plăţii. Astfel, în martie - aprilie 2006 s-a constatat că există suspiciuni de fraudă în ceea ce priveşte derularea contractului, s-a suspendat temporar plata în cadrul programului ISPA”, se mai arată în documentele judecătoreşti. Într-o ediţie viitoare, ZIUA de Constanţa va continua prezentarea apărării avocatului şefului Consiliului Judeţean Constanţa.