Istoria Dobrogei „Casa cu Lei", intre istorie si uitare

Nepasarea autoritatilor locale combinata cu intarzierea aparitiei legii de restituire a proprietatilor confiscate de comunisti au facut ca partea istorica a Constantei sa prezinte aspecte terifiante. Pretutindeni intalnesti ruine, ziduri ce stau sa se prabuseasca peste rarii pietoni, spatii ramase virane dupa demolarile din perioada de dinainte de 1989 sau mai recenta. Pe langa casele vechi, locuinte ce se degradeaza zi de zi datorita neingrijirii, alte cladiri nelocuite, adesea fara plansee, cu zidurile de fatada grav deteriorate, sugereaza urmarile unui cataclism natural ori ale unui bombardament necrutator. Si pentru a intregi dezastrul arhitectonic, edilii au permis intre timp, ridicarea unor buildinguri inalte, din beton si sticla, ce contrasteaza "in mod vicios cu arhitectura vechilor case alaturate" (arh. Radu Cornescu) si in general, cu imaginea orasului vechi, creata in cateva decenii de prosperitate, bun gust si inovatie estetica. Ici si colo mai rezista si astazi in peninsula cladiri de patrimoniu, tot mai solitare si tot mai amenintate de degradare in raport cu trecerea anilor si interesele proprietarilor ce le-au redobandit prin efectul legii. Lista monumentelor istorice alcatuita de Academia Romana in 1955 cuprindea 3445 obiective: cladiri, situri, biserici. Ultima lista, publicata in 2004, contine 29.425 de monumente, din care 17.708 arhitecturale, 9585 arheologice, 678 de for public si 1464 de memoriale funerare."Casa cu Lei" s-a aflat atat pe prima lista cu monumente de arhitectura intocmita de Academie, cat si pe cea recenta din 2004. Situata pe strada Diana, nr.1, casa a fost ridicata intre anii 1898-1902 de un bogat armator armean pe nume Emirzian. Proprietatea Elizei Emirzian in anii `40, edificiul va fi nationalizat conform decretului 92/1950, poz. 37. Aici a functionat de-a lungul anilor, o banca comerciala, o agentie de transporturi navale si o vreme a servit drept locuinta. Pentru putin timp, in perioada interbelica, Casa cu Lei a constituit sediul Lojei Masonice.Stilistic, cladirea apartine eclectismului, specific secolului al XIX-lea. Principiul acestui stil este acela de alegere (gr. eklego) a elementelor din componenta clasicismului, a renasterii si a barocului, combinandu-le intr-o sinteza noua. Folosita la inceput de arhitectii straini (francezi, austrieci, italieni), maniera va fi preferata in curand si de arhitectii romani, noua tendinta fiind usor acceptata de comanditarii bogati. In functie de decoratia fatadei, fiecare cladire eclectica pune accent pe unul dintre stilurile din care se inspira.Stiluri combinateStilul pretext al Casei cu Lei pare a fi barocul venetian. Fatada orientata spre nord este dominata de patru coloane masive sustinute de socluri trainice din piatra, ce-i asigura astfel monumentalitatea.

La partea superioara a fiecarei coloane a fost plasat cate un leu din piatra, ceea ce i-a conferit constructiei originalitatea, dar si numele. Ferestre zvelte, alterneaza cu altele mai largi, insotite de ancadramente puternic evidentiate. Latura sud-vestica (dinspre port) si cea rasariteana, cu deschidere spre ingusta strada interioara, se intregesc in pastrarea echilibrului arhitectural prin cate doua balcoane dispuse marginal la primul etaj. Respectand o caracteristica a eclectismului, cornisa profilata este insotita de bogate decoratiuni prin care seria de denticuli, ove si consolite subliniaza si personalizeaza registrele fatadei. Deasupra intrarii, se afla o cheie de bolta-efigie, care orienteaza privirea spre partea superioara in observarea verticalei de frize ce porneste din partea de jos a registrului etajului I. Privirea gaseste cu usurinta puncte de sprijin si locuri tari, care marcheaza fatada puternic decorata.Ultima restaurare dateaza din 1978, cand a devenit hotel si restaurant. In prezent, cei 28 de ani si-au pus amprenta asupra edificiului. Tencuielile cazute dau la iveala caramida macinata de intemperii, in vreme ce geamurile sparte si ferestrele putrede au fost blocate in interior cu piese de mobilier scoase din uz. Spre a pune in valoare aceasta bijuterie arhitecturala, noii proprietari ai Casei cu Lei au probabil nevoie de multi bani.Constantenii spera totusi, ca intr-o buna zi, aceasta cladire simbol pentru orasul lor sa-si recapete stralucirea si functionalitatea de odinioara.