Istoria Dobrogei „Intim", revendicat de proprietari

Parcurgand ultima lista a monumentelor istorice din 2004 publicata in MO nr.646 bis/2004, constati cu placuta surprindere ca orasul nostru nu este deloc lipsit de monumente istorice, asa cum se cuvine unei asezari foarte vechi. Constanta si Mamaia, cu Vila Regala, poseda astazi 78 de cladiri, monumente arhitecturale, majoritatea situate in zona Peninsulara. 11 sunt edificii religioase, 22 reprezinta diferite constructii de interes public (Gara Maritima, Farul Carol 1, Teatrul Elphis, Liceul Pedagogic, Scoala de Marina, Hanul Balcani etc.), celelalte 45 fiind case si ansambluri. Se adauga opt zone istorice urbane situate atat in zona peninsulara (patru) cat si in perimetrul cuprins intre bulevardul Ferdinand, bulevardul Mamaia si bulevardul Lapusneanu. In stare buna se gasesc cele trei geamii, sapte biserici ortodoxe si una romano- catolica, datorita printre altele si faptului ca de-a lungul anilor serviciul religios s-a efectuat aproape fara intrerupere. Toate aceste cladiri ridicate intr-o aparenta necoordonare arhitecturala se constituie in germeni urbanistici ce au facut din Constanta un oras al interferentelor etnice si culturale, al imbinarii influentelor occidentale cu spiritul levantin si national romanesc. Diversitatea stilistica nu dauneaza cu nimic configuratiei generale. Peninsula, asa cum este denumita si cunoscuta, partea veche a orasului se prezinta ca o unitate de peisaj urban, "peisaj unic si unitar in acelasi timp" - Arpad Zachi, Cristian Balan, Arhixtdesign nr.5, mai 2002. Constanta a devenit intr-un timp relativ scurt un oras maritim de o frapanta originalitate. Dintre strazile ce strabat trapezul de pamant marginit din trei parti de apele marii, strada Nicolae Titulescu, fosta Elena si apoi Lascar Catargiu, pare a fi cea mai incarcata de istorie. Aici se afla sase cladiri declarate monument, ceea ce ar insemna protejarea lor de catre lege si autoritati, dar si manifestarea interesului opiniei publice pentru pastrarea lor.Mihai Eminescu a zabovit la Hotel IntimLa numarul 9, intr-o stare relativ buna se afla fostul hotel Intim. Pana in 1903, a functionat pe acest loc Hotel D`Angleterre (Englitera), unde prin iunie 18881, poposea pentru cateva zile Mihai Eminescu. Intr-o scrisoare catre Veronica Micle, marele poet descria Constanta ca "un mic orasel, dar destul de frumos", remarcand ca edificiile aveau oarece eleganta. Caci piatra era ieftina si cladirile erau din piatra patrata. Pe locul Hotelului Englitera se va construi probabil, de catre fratii Tarpa, Hotelul Splendid, in anii 1903-1904. Dupa alte date, a fost inaugurat la 1 iunie 1906. Acesta este primul nume al actualului Hotel Intim, denumit din 1924"Regina".Elegant si dispunand de o frumoasa gradina de vara, hotelul a constituit locul predilect unde se desfasurat banchetele regale. Cladirea este realizata in stil eclectic, cu elemente predominante de Art Nouveau si structura neoclasica a fatadei principale. Parterul este placat cu piatra in bosage plate, intarite si reliefate la colturi. Unele ferestre sunt incadrate pe pilastri cu caneluri aplatizate. Ferestrele dreptunghiulare ale primului nivel sunt prevazute cu ancadramente de baghete si frontoane geometrice, descarcate pe console. Al doilea nivel are acelasi numar de ferestre dreptunghiulare sprijinite pe console decorative, ce etaleaza scoici inconjurate de ghirlande cu frunze si panglici. Fatada secundara, dispusa pe latura nordica, ce da in mica gradina de vara, are o intrare marcata de un arc in potcoava, sprijinit pe doua coloane scunde. La etajul I, intre pilastrii ce unesc cele doua etaje, se afla o usa, spre balconul cu balustrii dreptunghiulari, incadrata de doua coloane adosate si rol in sprijinirea celui de-al doilea balcon, de forma semicirculara, aflat la etajul urmator. Dupa 1949, cladirea a intrat in patrimoniul Partidului Comunist, iar in deceniul al VIII-lea, dupa renovare, a reintrat in circuitul turistic, functionand ca hotel si restaurant. Revendicat de mostenitori ai fostului proprietar si castigat in instanta, Hotelul Intim infrunta acum singuratic si fara nici un rost prelungita tranzitie romaneasca.