Municipiul Constanta este monitorizat fonic

Piata imobiliara, influentata de introducerea hartilor de poluare fonica

# Intrarea Romaniei cu acte in regula in Uniunea Europeana aduce cu ea adaptarea tarii noastre la cerintele acquisului comunitar privind protectia mediului * Tara noastra va fi obligata sa elaboreze harti de poluare fonica * In prima etapa, localitatile cu peste 250.000 de locuitori vor adopta acest sistem * Printre acestea se afla si municipiul Constanta

In Romania a intrat deja in vigoare Directiva 2002/49/EC de evaluare si administrare a zgomotului in mediu. Pasii catre Uniunea Europeana aduc Romaniei obligatia de a elabora harti de poluare fonica. Impactul acestora pe termen mediu si lung va fi ridicarea calitatii vietii populatiei, insa implicit vor exista schimbari in numeroase domenii, de la cel imobiliar pana la cel al productiei de aparate electrocasnice si autovehicule. Prima etapa - ce se va pune in practica incepand cu anul acesta - vizeaza localitatile din mediul urban cu peste 250.000 de locuitori, urmand ca ulterior, incepand cu anul 2011, astfel de harti sa fie realizate pentru toate aglomerarile. Romania, ca si toate tarile membre ale Uniunii vor fi obligate sa afiseze hartile acustice in locuri publice, pe panouri electronice, pe Internet si in mass-media. Ulterior realizarii lor, hartile vor fi actualizate la fiecare 5 ani. Primele orase monitorizate sunt Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara, Craiova, Galati, Brasov, municipiul Ploiesti si comunele Valea Calugareasca, Barcanesti si Blejoi precum si municipiul Constanta. De asemenea vor fi realizate harti acustice pentru drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 vehicule pe an.Poluarea fonica influenteaza sanatateaZgomotul ambiental este o problema serioasa si mereu crescanda, iar pe plan international, s-a constientizat faptul ca este unul din factorii ce influenteaza negativ starea de sanatate a oamenilor in secolul XXI. Estimarile expertilor de la Organizatia Mondiala a Sanatatii arata ca minimum 20% din populatia Europei sufera din cauza zgomotului. Afectiuni ca insomnia, pierderea auzului, boli cardiovasculare chiar si dificultatile de vorbire sunt urmari ale poluarii fonice. Primele efecte ale zgomotului se resimt la nivel psihic si sunt distragerea atentiei, reducerea performantelor in sarcinile care utilizeaza memoria de scurta durata, disfunctii vegetative (cresterea activitatii cardiace), suferinta auditiva, dificultati in coordonarea miscarilor. Unii specialisti sunt de parere ca este posibil ca aceste evaluari sa aiba efecte asupra pietei locuintelor, schimband modul de percepere a anumitor zone. Se pare ca intr-o prima etapa va fi afectat segmentul de sus al pietei, si anume locuintele de lux. In acelasi context, pe acest segment, cererea provine din partea persoanelor cu exigente mai ridicate si obisnuite cu anumite standarde in tarile din care provin. Este foarte probabil ca cetatenii romani, in special persoanele cu venituri medii, vor acorda o importanta mai mica poluarii fonice, dar este posibil ca pe termen lung aceasta perceptie sa se modifice. In momentul de fata, nivelul maxim de zgomot admis pentru spatiile de locuit este de 50 de decibeli (desi pentru perioada de noapte este de dorit sa fie de pana in 30 decibeli). In marile intersectii si aglomerari urbane nivelul zgomotului ajunge la 80, chiar si 100 de decibeli. Pentru o mai buna intelegere a nivelului de zgomot, exista anumite studii realizate de specialisti in domeniu prin care se analizeaza nivelul relativ al diferitelor sunete. Spre exemplu, nivelul unei conversatii discrete se incadreaza intre 20-50 decibeli, cel al unei strazi intens circulate intre 65-70 decibeli, si cel al unui tunet intre 90-100 decibeli.Se pare ca introducerea hartilor acustice va aduce in esenta o mai buna calitate a vietii si este totodata o masura de informare si educare a populatiei despre efectele expunerii la zgomot. Cornelia POPESCUInvestitiile industriale isi fac loc pe piata imobiliaraPeste 10% din suprafata municipiului Constanta ar putea fi "rasa" de lamele buldozerelor in urmatorii ani. Mii de hectare de hale de productie s-ar putea transforma in apartamente, mall-uri sau cladiri de birouri, intr-un business in care numai valoarea terenurilor este de miliarde de euro.Iar cele care inca nu sunt potentiale tinte pentru investitorii in real-estate au toate sansele sa devina, reglementarile UE stipuland scoaterea industriilor poluante in afara oraselor. Alternativele ramase: fie fac investitii serioase in protectia mediului, fie isi muta activitatile de productie in extravilan sau chiar renunta la productie si se transforma in societati de dezvoltare imobiliara. Analistii apreciaza ca fabricile din orase vor fi rapid cumparate de investitorii imobiliari, dat fiind numarul tot mai mic de terenuri libere. Multe unitati de productie au fost cumparate de la stat exclusiv pentru pozitia si activele pe care le detineau. Sunt si cazuri in care proprietarii au sesizat ulterior potentialul imobiliar al activitatii preluate si fie au investit in dezvoltari imobiliare, fie au vandut catre developeri o parte din active.Preturile relativ ridicate ale terenurilor care au fost transformate in hale de productie sunt justificate prin faptul ca platformele industriale au un regim special de constructie si se supun unei legislatii separate. Astfel se poate face usor un plan urbanistic zonal, cu regim de inaltime si coeficient de ocupare a terenului avantajoase pentru investitor. In plus, in zonele industriale exista deja retelele de utilitati, la capacitati mari. Nemaifiind nevoie de investitii mari in infrastructura, terenul poate fi vandut mai scump. Iar beneficiile au fost deja exploatate de unii investitori. Analistii imobiliari sunt sceptici si afirma ca transformarea zonelor industriale in mall-uri, cladiri de birouri sau de locuinte va dura cel putin 10-15 ani. Dincolo de orice previziuni, cursa pentru pregatirea proiectelor de mari dimensiuni de-abia acum incepe. In prea putine fabrici s-a intrat cu buldozerul, ci mai mult cu galeata cu var. Iar in unele cazuri, nici macar de renovare nu s-a pus problema. Insa pe piata exista acum un surplus de bani si o cerere semnificativa nesatisfacuta. Ceea ce nu inseamna ca orice hala sau atelier va fi punctul de pornire al unui bloc sau al unui centru comercial.