95 de ani de la nașterea artistului plastic dobrogean Ion Bițan
95 de ani de la nașterea artistului plastic dobrogean Ion Bițan
23 Aug, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
3608
Marime text
Astăzi se împlinesc 95 de ani de la nașterea lui Ion Biţan. Pictor, grafician și decorator, Ion Bițan (Bitzan) s-a născut în localitatea Limanu, județul Constanța, la 23 august 1924, și chiar dacă a părăsit locurile natale de timpuriu și a expus în toată lumea, a rămas legat de Dobrogea și de mare, a căror imagine se va regăsi pe tot parcursul perioadei sale de creație, în toate formele de artă pe care le-a experimentat.
A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, unde a rămas şi după absolvire ca lector, fiind profesor la Catedra de Design între anii 1971 - 1997. Ion Bițan a atras atenția încă de la prima sa expoziţie de grafică, vernisată în 1953, căreia i-a urmat prezentarea diferitelor compoziții la saloanele anuale şi interregionale de pictură.
În 1965, a obţinut premiul I al Uniunii Artiştilor Plastici, pentru pictură monumentală. În anii ’80, a expus la Salonul de la Paris, la Osaka, la Belfast, în Sao Paolo, la Washington, la Budapesta, în Bombay sau Calcutta, precum și la Muzeul de Artă Modernă din New York.
Pentru permisiunea de a se face vizibil în saloanele de expoziție de peste hotare, Ion Bitzan a fost nevoit să facă unele compromisuri cu arta sa. În anii de vârf ai cultului personalității dictatorului român, a expus mai multe portrete omagiale. Dar dacă în spațiul public expunea „artă oficială”, artistul făcea cu totul altceva în atelier, fiind interesat de experiment și de ultimele evoluții din arta vestică.
Muzeul Naţional de Artă Contemporană a organizat în noiembrie 2017 o interesantă expoziţie, intitulată „Prizonierii avangardei. O retrospectivă Ion Bitzan“, un eveniment menit să facă o contextualizare mai largă a abordării artiştilor din România comunistă a raportului dintre arta (neo)avangardistă internaţională şi reprezentările ideologice ale artei oficiale a realismului şi umanismului socialist.
Lucrările sale sunt astăzi prezente în muzee de artă din toată lumea, în Muzeul de Artă Modernă din New York, Muzeul de Artă decorativă Ariana de la Geneva, în Kunsthalle, Hamburg, în Galeria Națională de Artă Modernă din Edinburgh, Muzeul Național Poznan, Polonia, Muzeul Stedelijk, Amsterdam, Muzeul de Artă, Lidice, Cehia. În România, avem lucrări ale sale în muzeele de artă din Constanța, București, Iași, Galați sau Craiova.
Pe lângă pictura de şevalet, Ion Biţan s-a distins şi prin lucrările sale de artă monumentală, creând elemente decorative urbane din ceramică, piatră sau panouri din mozaic, care au rămas martori peste vremuri pe edificii din Constanța, Galați sau Piatra Neamț.
S-a stins din viaţă în anul 1997.
Sursa foto: „Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura românească“, de Constanţa Călinescu
Citește și:
A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, unde a rămas şi după absolvire ca lector, fiind profesor la Catedra de Design între anii 1971 - 1997. Ion Bițan a atras atenția încă de la prima sa expoziţie de grafică, vernisată în 1953, căreia i-a urmat prezentarea diferitelor compoziții la saloanele anuale şi interregionale de pictură.
În 1965, a obţinut premiul I al Uniunii Artiştilor Plastici, pentru pictură monumentală. În anii ’80, a expus la Salonul de la Paris, la Osaka, la Belfast, în Sao Paolo, la Washington, la Budapesta, în Bombay sau Calcutta, precum și la Muzeul de Artă Modernă din New York.
Pentru permisiunea de a se face vizibil în saloanele de expoziție de peste hotare, Ion Bitzan a fost nevoit să facă unele compromisuri cu arta sa. În anii de vârf ai cultului personalității dictatorului român, a expus mai multe portrete omagiale. Dar dacă în spațiul public expunea „artă oficială”, artistul făcea cu totul altceva în atelier, fiind interesat de experiment și de ultimele evoluții din arta vestică.
Muzeul Naţional de Artă Contemporană a organizat în noiembrie 2017 o interesantă expoziţie, intitulată „Prizonierii avangardei. O retrospectivă Ion Bitzan“, un eveniment menit să facă o contextualizare mai largă a abordării artiştilor din România comunistă a raportului dintre arta (neo)avangardistă internaţională şi reprezentările ideologice ale artei oficiale a realismului şi umanismului socialist.
Lucrările sale sunt astăzi prezente în muzee de artă din toată lumea, în Muzeul de Artă Modernă din New York, Muzeul de Artă decorativă Ariana de la Geneva, în Kunsthalle, Hamburg, în Galeria Națională de Artă Modernă din Edinburgh, Muzeul Național Poznan, Polonia, Muzeul Stedelijk, Amsterdam, Muzeul de Artă, Lidice, Cehia. În România, avem lucrări ale sale în muzeele de artă din Constanța, București, Iași, Galați sau Craiova.
Pe lângă pictura de şevalet, Ion Biţan s-a distins şi prin lucrările sale de artă monumentală, creând elemente decorative urbane din ceramică, piatră sau panouri din mozaic, care au rămas martori peste vremuri pe edificii din Constanța, Galați sau Piatra Neamț.
S-a stins din viaţă în anul 1997.
Sursa foto: „Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura românească“, de Constanţa Călinescu
Citește și:
Remember. Un mare artist, născut la Limanu, ar fi împlinit 92 de ani. Cu ce s-a făcut remarcat
#citeşteDobrogea 94 de ani de la naşterea artistului plastic dobrogean Ion Biţan (galerie foto)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii